Vă invităm la poveşti!

Vineri, 20 Ianuarie 2023 09:52

Alexandru Ioan Cuza și cei trei boieri
 
Într-o zi în vremea copilăriei lui Alexandru Ioan Cuza, acesta se juca cu prietenii lui pe alee, văzu peste gardul unei case de boier un om sărman care era pus de boier să muncească din greu pentru niște mâncare, așa că îl întrebă:
-De ce muncești atât de mult doar pentru niște mâncare?
-Muncesc atât de mult, fiindcă mi-e frică să nu primesc pedeapsă de la boier sau să mă dea afară.
Cuza îl înțelese pe sărmanul om și se întoarse să se joace cu copiii.
Când devenise voievod, Vodă se costumă în țăran și se duse prima dată la un boier să muncească așa cum muncea acel sărman în zilele copilăriei lui. Până când într-o zi, s-a dus la boier să îi spună:
-Aș vrea și eu mai multă mâncare și un ban de aur pentru că muncesc din răsputeri aici la casa ta.
-Cine te crezi tu să vi la mine și să îmi ceri mai mult, nu ști cine sunt eu,țăranule! îi zise boierul și îl îmbrânci. Du-te înapoi la muncă! strigă el.
Cuza își lepădă zdrențele și rămase în hainele domnești. Boierul înlemni când îl văzu. Vodă îi zise
-Așa te comporți cu un om mai sărac, care muncește mult la casa ta? O să-ți iau toată averea .
-Fie-ți milă! Nu se va mai repeta, se ruga boierul în zadar.
Vodă chemă o căruță și se duse până la Iași și acolo făcu un act prin care toată averea era confiscată.
A doua oară se duse la un boier de lângă București, el avea o fermă, un han și o grămadă de vii și de teren verde. Cuza venise îmbrăcat în niște haine de țăran într-o căruță cu un cal amărât și-l rugă pe boier să îl lase să doarmă la han o noapte în schimbul unui ban de aur.
Se făcuse seară așa că boierul îi spuse unei slugi:
-Du-te la acel țăran și îl conduci până la grajdul cu animale. Acolo iei trei baloți de fân și îi aranjezi atât încât să aibă unde să doarmă.
Sluga nu mai stă pe gânduri și se duse să-l conducă până la grajd. Cum ajunse făcu ce îi spusese boierul și îi zise:
-Aici vei dormi.
-Dragul meu, ești sigur că aici va trebui să dorm? Totuși am dat un ban de aur.
-Din păcate eu nu te pot ajuta,dacă vrei du-te și vorbește cu boierul. Ii transmise sluga
Cuza se duse la han, acolo găsindu-l pe boier la o masă bândun păhărel de pălincă.
-Bună seara aș vrea să mă duci la o cameră mai decentă fiindcă ți-am dat un ban de aur, îi zise Cuza.
-Țăranule, nu îți este rușine să vi să te plângi la mine. În han este pentru cei importanți precum alți boieri și Cuza,nu pentru cei ca tine.
Vodă se enervă, ieși din han se duse la căruță și își îmbrăcă hainele domneștise întoarse la boier și îi zise:
-Cum să te comporți atât de jicnitor cu un om de rând? Să-ți fie rușine! O să-ți iau toată averea ta, îi zise Cuza supărat.
-Vodă, fie-ți milă. Nu se va mai întâmpla, se plângea boierul.
Cuza ieși din han și se duse la căruță și plecă în grabă la Iași. Acolo făcu iar un act prin care toți cei care lucrau la boier primeau un ban de aur, iar toată averea boierului era confiscată.
A treia oară Vodă merse la un boier de lângă Ploiești. Acest boier avea o familie și o casă mare cu o ogradă cu multe animale.
Cuza veni în niște zdrențe subțiri la ușa boierului și îi zise:
-Boierule, dacă mă vei ajuta și pe mine, să înnoptez în casa dumitale, ți-oi fi și eu de folos.
Boierul fu de acord ca Vodă să rămână în casa lui.
Se făcuse seară așa că familia și cu boierul s-au dus cină. Boierul îl invită și pe Cuza.
După ce au terminat l-au dus pe Cuza într-o cameră frumoasă și curată. I-au urat „noapte bună”.
A doua zi l-au chemat la micul-dejun. Lui Cuza îi venise o idee minunată să vină îmbrăcat în hainele domnești.
O dată ajuns toți cei prezenți la masă au fost extrem de surprinși de prezența domnitorului, acesta le zise plin de entuziasm:
-Bună dimineața, aș vrea să vă spun că ați fost cea mai bună gazdă care am văzut-o până acum, așa că am să vă ofer o fermă, un han și o grămadă de vii și de teren verde.
-Mulțumim foarte mult! îi zise nevasta boierului foarte încântată.
Cuza își luă rămas bun și se duse înapoi spre Iași. Pe drum realiză că nu toți boieri sunt răi. Odată ajuns la Iași făcu un act prin care toate averile confiscate erau date boierului cel bun.
Dragomir Andrei - Mențiune
Clasa a IV-a A, Colegiul Național Pedagogic ,,Regina Maria’’, Ploieşti

Link-uri utile