Muzeul "Casă de Târgoveţ din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea"

Adresa: Ploiesti, str. Democraţiei, nr. 2
tel./fax: 0244 529 439
e-mail:
              Luni: Închis
Ultima intrare în muzeu se face la ora 16.30
 
Închis pentru igienizare în luna iunie 2022, muzeul îşi va relua activitatea începând de marţi, 5 iulie 2022, ora 9.00.
 


 

 

Coordonator: muzeograf  Bogdan Voicu
 
“Giuvaer al vechii noastre arte”- expresia îi aparţine profesorului Nicolae Simache, întemeietorul lăcaşurilor de cultură din judeţul Prahova - casa a fost construită în jurul anului 1785 de meşteri pricepuţi pentru un negustor localnic. Urmând moda timpului, structura sa îmbină elemente de arhitectură românească cu unele de influenţă orientală. De pe la 1801-1802, când Mariţa, fata primului proprietar, o primeşte ca dotă la căsătoria cu Ivan Hagi Prodan, membru al elitei negustorilor ploieşteni, clădirii îi va fi asociat numele acestei familii. La începutul secolului al XX-lea, urmaşii Mariţei şi ai lui Hagi Prodan vând imobilul Primăriei oraşului Ploieşti; casa aflată în ruină este remarcată de Nicolae Iorga şi arhitectul Toma T. Socolescu.
La puţin timp după Primul Război Mondial casa a fost reparată şi s-a înfiinţat primul muzeu, numit “Muzeul Prahovei”, care adăpostea multă artă religioasă. În anul 1953, prof. Nicolae Simache a înfiinţat Muzeul “Hagi Prodan”. Mai recent (1985-2003), în spaţiile ei a fost găzduită expoziţia permanentă “Nichita Stănescu”.
Casa a cunoscut mai multe etape de restaurare înainte de anul 1953 - an în care a fost declarată monument de arhitectură - cât şi după aceea. Ultima operaţiune de acest gen a fost premergătoare evenimentului de la 18 iunie 2005 - dată la care a avut loc (re)inaugurarea “Casei de Târgoveţ”.
Expoziţia permanentă îşi propune să prezinte un interior de casă a unui negustor bogat din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea; ea include o serie de piese originale, ce au făcut parte din interiorul Casei Hagi Prodan, adevărate opere de artă; podoaba casei o reprezintă plafonul sufrageriei, din lemn sculptat în motiv stelat, dar şi frumoasele decoraţiuni interioare amplasate la uşi si ferestre realizate în stuc.
Vizitatorul care intră aici face o călătorie înapoi în timp: sofaua cu perne înflorate, măsuţele intarsiate cu sidef, vase de ars mirodenii, narghilele şi ciubucele, lădiţele de zestre sculptate, scaunele în stil florentin, mobilierul cu intarsia de sidef sunt tot atâtea dovezi ale bunului gust cât şi ale bunăstării proprietarilor de odinioară; printre comorile de aici trebuie menţionată “Icoana de hagiu”, adusă de negustorul Hagi Prodan de la Ierusalim, datată 1819.
Vizitarea acestui lăcaş de cultură poate constitui o lecţie de istorie, dar şi o întoarcere în veacurile de mult apuse.

Gabriela Nicolau

 

Link-uri utile