- Eroare
Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova
Joi, 28 Iulie 2022 11:52
Expozi?ia temporar? ”Bijuteriile timpului” organizat? în colaborare cu Muzeul de Istorie Na?ional? ?i Arheologie Constan?a î?i propune aducerea în aten?ia vizitatorilor const?n?eni, dar ?i a turi?tilor români ?i str?ini care trec pragul prestigiosului muzeu, a unui lot de 86 de obiecte de mare atractivitate din colec?ia Muzeului Ceasului ”Nicolae Simache” Ploie?ti, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova.
Au fost selectate ceasuri de buzunar ?i de mân? purtând semn?turile unor remarcabili orologieri englezi ?i francezi - George ?i Edward Prior, George Charle, Eardley Norton, Markwick Markham, Julien le Roy, dar ?i ceasuri produse în manufacturi elve?iene, precum Longines, Omega, Doxa, Tavannes Watch CO, Tissot.
Ceasurile de ?emineu ?i de mas? din bronzuri aurite ?i marmur? impresioneaz? prin elegan?? ?i stil, motivele decorative fiind de inspira?ie mitogic?, biblic? ?i istoric?. Sunt prezente ?i obiecte din domenii conexe orolgeriei - dou? cronometre de marin? de provenien?? englez?, folosite ca referin?? de precizie în timpul c?l?toriilor pe mare, un altimetru de avia?ie, un anemometru pentru determinarea vitezei vântului, dar ?i dou? aparate de înregistrare ?i redarea a sunetelor.
Expozi?ia este întregit? de prezen?a ceasurilor de perete, de provenien?? german? ?i francez? – ceasuri de factur? popular? lucrate în regiunea Mun?ii P?durea Neagr?, pendule de perete fabricate la prestigioasa firm? Junghans, un spectaculos tablou cu ceas cu reprezentarea unei scene militare, dar ?i o panoplie cu ceas, inserat în stema României din perioada 1872-1881, purtând deviza Casei Regale – "Nihil Sine Deo".
”Ceasurile pentru România” constituie un segment de referin?? din cadrul expozi?iei. Înc? de la începutul secolului al XIX-lea receptivitatea pentru achizi?ionarea de ceasuri în societatea româneasc? devine tot mai accentuat?, ajungându-se în situa?ia de a comanda diferite tipuri de ceasuri unor importante firme europene. Au fost create astfel de ceasuri pentru domenii militare, societ??i ale statului român, dar ?i pentru comercian?i de ceasuri pentru promovarea propriilor afaceri. Ele con?in pe cadrane înscrisuri în limba român?, iar cele cu mecanisme muzicale au înregistr?ri cu melodii din repertoriul românesc - De?teapt?-te române, Hora Unirii, etc. În acea?i categorie se înscriu ?i dou? ceasuri de mân? contemporane, de provenien?? elve?ian?, realizate la celebrele manufacturi Tissot ?i Tavannes Watch Co., dedicate unor evenimente majore din istoria României: centenarul Marii Uniri ?i împlinirea a dou? sute de ani de la Revolu?ia lui Tudor Vladimirescu din 1821.
Expozi?ia va fi vernisat? în data de 29 iulie 2022, orele 13.00, la sediul Muzeului de Istorie Na?ional? ?i Arheologie Constan?a, din Pia?a Ovidiu, nr. 12 ?i poate fi vizitat? pân? la sfâr?itul lunii septembrie.
Vineri, 29 Iulie 2022 07:16
Imnul Na?ional – motiv de glorie ?i mândrie pentru na?iunea român?
În fiecare an, la 29 iulie, se celebreaz? Ziua Imnului Na?ional, s?rb?toare proclamat? prin legea nr. 99 din 1998.
Este bine cunoscut c? simbolurile na?ionale: stema, drapelul ?i imnul fac parte ?i reprezint? identitatea na?ional? a fiec?rei na?iuni.
Începând din 1848, „De?teapt?-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorit? mesajului de patriotism ?i de libertate pe care îl poart? în el. La data de 29 iulie 1848, în parcul Z?voi din Râmnicu Vâlcea, în fa?a unei numeroase asisten?e, un grup de tineri entuzia?ti, avându-l în frunte pe Anton Pann, au cântat pentru prima dat? cântecul „De?teapt?-te române”, cântec ce avea s? devin? cântecul Revolu?iei de la 1848, iar mai târziu imnul de stat al României.
Marele savant Nicolae Iorga afirma c? „De?teapt?-te, române” are o asem?nare ca mesaj cu „imnul revolu?ionar elin” (se referea la luptele eroice ale grecilor la Marathon ?i Salamina împotriva invaziei armatelor persane), dar ?i la „imnul patriotic francez”(Marseilleza). Dup? cum sublimul ,,acum ori niciodat?”, în concep?ia marelui nostru istoric, se g?se?te prezent, într-o form? sau alta, „în toate imnurile na?ionale”.
Înc? din momentul apari?iei, „De?teapt?-te, române” a fost un cântec menit s? le fie al?turi românilor în cele mai grele momente ale istoriei lor , le-a insuflat curaj în momentele de cump?n? ale istoriei lor, a?a cum au fost R?zboiul de Independen?? din 1877-1878, Primul ?i Al Doilea R?zboi Mondial, ori în anii teribil de grei ai regimului comunist.
„Toat? lumea trebuie s?-?i aminteasc?, nu din c?r?i, nu din lec?iuni, ci s?-?i aminteasc? din turnarea în sufletul s?u a trecutului de faptele mari pe care întreg poporul le-a s?vâr?it în curs de mai multe veacuri.?
NICOLAE IORGA
Muzeul Memorial "Nicolae Iorga" V?lenii de Munte
?ef sec?ie Mihaela Voicea
Joi, 21 Iulie 2022 10:12
ZIUA POR?ILOR DESCHISE
la Rezerva?ia Arheologic? Târg?oru Vechi
Miercuri, 27 iulie 2022, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române organizeaz? ZIUA POR?ILOR DESCHISE la Rezerva?ia Arheologic? Târg?oru Vechi – edi?ia a XI-a. Iubitorii de istorie ?i arheologie sunt a?tepta?i la baza Rezerva?iei Arheologice Târg?oru Vechi, situat? la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploie?ti, pe partea dreapt? a ?oselei Ploie?ti - Târg?or, jude?ul Prahova, pentru a afla mai multe informa?ii cu privire la istoricul ?i cercet?rile întreprinse în acest important sit arheologic.
Cercetarea arheologic? în perimetrul actual al rezerva?iei a fost demarat? în anul 1956. S?p?turile arheologice, efectuate în vara anului 1956 pe teritoriul fostului târg medieval de la Târg?or, au fost planificate de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române ?i realizate cu fondurile Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova (atunci Muzeul de Istorie al Regiunii Ploie?ti).
Colaborarea de peste 60 de ani dintre cele dou? institu?ii a generat acumularea unei cantit??i importante de informa?ii ?i artefacte, contribuind la rescrierea istoriei locului. Cercet?rile arheologice întreprinse pe malurile pârâului Leaota au scos la lumin? urme de locuire ce definesc toate epocile din paleoliticul superior ?i pân? în secolul al XIX-lea.
Aceast? edi?ie se va desf??ura în intervalul orar 11.00 – 16.00 ?i cuprinde omagierea arheologilor Gheorghe Diaconu ?i Dan Lichiardopol, urmat? de vizitarea expozi?iei de sit „Târg?or – un sit milenar” care prezint? istoricul cercet?rilor ?i monumentelor arheologice identificate ?i cercetate la Târg?oru Vechi.
dr. Bogdan Ciuperc?
Miercuri, 20 Iulie 2022 08:08
Ast?zi, 20 iulie 2022, se împlinesc 95 de ani de la trecerea în eternitate a regelui Ferdinand I al României. Cu aceast? ocazie s? ne amintim de cel care a fost primul rege al tuturor românilor, numit „cel Loial”, „Întregitorul” ori „Regele ??ranilor”.
Ferdinand Victor Albert Meinrad, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, s-a n?scut la 24 august 1865 la Sigmaringen (Prusia). A fost fiul principelui Leopold de Hohenzollern, ?i al principesei Antonia de Braganza, infanta Portugaliei, iar regele Carol I a fost unchiul s?u din partea tat?lui.
Regele Ferdinand a fost un om inteligent, fiind înzestrat cu o foarte bun? memorie. Era împ?timit de lectur?, pasionat de studiul limbilor (?tia greaca veche, latina, ebraica, engleza, rusa, franceza). De asemenea, înv??ase ?i limba român?, înc? din timpul studen?iei. Totodat?, îi pl?cea s? c?l?toreasc?, s? vâneze, îl preocupau heraldica, numismatica ?i filatelia. Îns? pasiunea vie?ii sale a fost botanica, ajungând s? cunoasc? toate denumirile latine?ti ale plantelor mai bine decât un specialist în domeniu.
În 1891, Ferdinand o cunoa?te pe Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg-Gotha, prin?es? a Marii Britanii ?i a Irlandei, iar pe 10 ianuarie 1893, la Castelul Sigmaringen, cei doi se c?s?toreau. Ferdinand ?i Maria vor avea împreun? ?ase copii: Carol – viitorul rege Carol al II-lea (1893), Elisabeta – viitoarea regin? a Greciei (1894), Maria (M?rioara sau Mignon) – viitoarea regin? a Iugoslaviei (1900), Nicolae – viitor regent al României (1903), Ileana (1909) ?i Mircea (1913), care va muri la 20 octombrie/2 noiembrie 1916 de febr? tifoid?. Cuplul a avut ca re?edin?e Palatul Cotroceni în Bucure?ti ?i Castelul Peli?or, situat la Sinaia, ce era re?edin?a de var? construit? pentru ei de regele Carol I.
Domnia regelui Ferdinand I a fost relativ scurt? – de numai de 13 ani, între 1914 -1927 -, îns? ace?ti ani au marcat istoria României prin evenimente importante, precum: neutralitatea, intrarea în r?zboi de partea Antantei ?i mai ales f?urirea statului na?ional unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei ?i Transilvania cu patria-mam?.
În ziua de 28 septembrie 1914, ziua depunerii jur?mântului ca rege, Ferdinand ?i-a luat angajamentul s? domneasc? „cu dragoste pentru acest popor, munca f?r? preget ce sunt hot?rât ca bun român ?i rege s? închin iubitei mele ??ri”.
Fiind un om timid, nu-i pl?cea s? vorbeasc? în public, prefera discu?iile a?ezate, la o ?igar?, despicând cu interlocutorul s?u „firul în patru”. „Regele Ferdinand avea pl?cerea discu?iilor în cerc restrâns, pe subiecte dintre cele mai variate, de la limba sanscrit?, la piramidele faraonilor, de la denumirea ?tiin?ific? a unei flori, pân? la romanele sau piesele muzicale cele mai recente. Nu avea orgoliul de a fi considerat singurul conduc?tor al ??rii, care ia decizii infailibile; de aceea a adunat în jurul s?u oameni dispu?i ?i capabili s?-i dea sfaturi”.
Numele regelui Ferdinand I este legat de: înf?ptuirea Marii Uniri din 1918 – el devenind primul rege al tuturor românilor; introducerea votului universal (numai pentru barba?i), egal, direct, secret, obligatoriu, stabilit de Parlament la Ia?i, în 1917; legile pentru reforma agrar? în Vechiul Regat ?i Basarabia (17 iulie) ?i respectiv, Transilvania, Banat, Cri?ana ?i Maramure? (30 iulie) în 1921, iar cea mai important? oper? legislativ? fiind noua Constitu?ie din anul 1923.
Regele Ferdinand I ?i-a câ?tigat respectul românilor, care l-au numit „Regele ??ranilor”, pentru c? a sus?inut necesitatea reformei agrare ?i a celei electorale.
F?când o compara?ie între începutul ?i sfâr?itul domniei regelui Fedinand I, constat?m c? România dintr-o ?ar? mic? ajunse-se un stat de m?rime medie în Europa: în 1914, când a urcat pe tron, România se reducea la Vechiul Regat, ce avea o suprafa?? de 137.903 km², cu o popula?ie de 7,7 milioane de locuitori, iar la sfâr?itul domniei, România prin unirea cu Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul, Cri?ana ?i Maramure?ul, era un stat ce se întindea pe 295.049 km², cu o popula?ie de 16,5 milioane de locuitori. Cei 13 ani de domnie au fost extrem de rodnici, iar România a cunoscut progrese considerabile în plan cultural, politic ?i economic.
Dup? o lung? suferin??, regele Ferdinand I a trecut în eternitate, în ziua de 20 iulie 1927, la Sinaia. Regele Ferdinand se num?r? printre personalit??ile cele mai str?lucite din istoria modern? a României. Dincolo de simpatiile ?i antipatiile personale, de „glasul sângelui”, a pus interesele ??rii ce o conducea. Astfel, prin decizia intr?ri României în r?zboi împotriva Puterilor Centrale, pentru a se realiza idealul na?ional al românilor a fost numit „Ferdinand cel Loial”. Prin acest sacrificiu personal ?i-a respectat promisiunea de a fi „un bun român”.
Despre regele Ferdinand I supranumit ?i „Întregitorul”, la moartea acestuia, în mesajul adresat poporului român, Ion I. C. Br?tianu spunea: „Primul rege al României Mari a murit. O boal? cumplit? a înterupt prematur aceast? domnie glorioas? care a îndeplinit visul de secole al poporului nostru. Românii nu vor putea uita niciodat? c? regele Ferdinand s-a sacrificat pentru binele ??rii. De neclintit în convingerile sale ?i în hot?rârile sale în timpul r?zboiului, bun ?i în?elept pe timp de pace, Ferdinand I va r?mâne pentru totdeauna regele care s-a identificat cu poporul s?u ?i care a înf?ptuit marile reforme care au dus statului dreptatea, puterea ?i lini?tea”.
Ferdinand I, acest rege n?scut ?i crescut în Germania a ar?tat în vremuri grele o mare d?ruire fa?? de interesele României ?i ale românilor ?i a sacrificat totul pentru binele patriei adoptive în detrimentul patriei de origine ?i s-a dovedit a fi mai român decât mul?i români.
Se mai pot spune multe despre cel care a fost „primul rege al tuturor românilor”, îns? încheiem amintirile cu aceste însemn?ri din jurnalul reginei Maria: „Nando (cum era alintat în familie) – Ferdinand I cel modest, timid, nesigur pe el, dar cinstit ?i deloc egoist… un mare rege care a înf?ptuit unirea poporului s?u mai presus de tot ce se credea cu putin??”.
muzeograf Monica CÎRSTEA
Luni, 18 Iulie 2022 13:41
„Te binecuvântez, iubit? Românie, ?ara bucuriilor ?i durerilor mele, frumoas? ?ar? care ai tr?it în inima mea ?i ale c?rei c?r?ri le-am cunoscut toate”
Regina Maria, 1933
Pe 18 iulie 2022, s-au împlinit 84 de ani de la trecerea în eternitate a reginei Maria, unica regin? a României Mari.
A fost fiica lui Alfred al Marii Britanii ?i Irlandei, Principe de Saxa-Coburg-Gotha, Duce de Edinburgh (1844–1900), care refuzase, în 1863, tronul Greciei, ?i a Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei (1853–1920).
Astfel, Principesa Maria era nepoat? a Reginei Victoria a Marii Britanii ?i a ?arului Alexandru al II-lea al Rusiei.
La 10 ianuarie 1893, la doar 17 ani, s-a m?ritat cu Principele Mo?tenitor al României, Ferdinand, la nunta lor fiind prezent ?i Împ?ratul Germaniei. Prin c?s?toria cu catolicul Ferdinand, Maria a pierdut locul din Linia de Succesiune la Coroana Marii Britanii.
S-a mutat în ?ara ei de adop?ie ?i a devenit repede cel mai iubit membru al familiei regale.
În septembrie 1914, devine regin?, odat? cu moartea lui Carol I ?i cu încoronarea lui Ferdinand ca rege al României, iar leg?turile ei de sânge cu Anglia ?i Rusia ?i convingerea c? Anglia nu va fi învins? niciodat?, au determinat-o s? sus?in? necesitatea alierii României cu Antanta, în vederea recuper?rii provinciilor române?ti aflate sub st?pânire str?in?.
Cum a r?mas Regina Maria în amintirea celor care au cunoscut-o?
Nicolae Iorga a descris poate cel mai bine sentimentele ce animau întreaga suflare româneasc? în acea clip? de istoric? triste?e: „Un suflet mare s-a dus, Regina Maria. România s-a împu?inat cu tot ce-i aducea prestigiu, ca mândrie, ca inteligen?? ?i voin??, ca mari ?i neuitate amintiri, femeia de însu?iri excep?ionale, care cu greu se întâlnesc în istorie, Regina Maria! Desp?r?irea de dânsa este cu neputin?? pentru poporul românesc. ”
„Consternarea a fost general? – consemna ?i Constantin Argetoianu – c?ci Regina Maria a fost iubit? de toat? lumea: era frumoas? ?i simpatic?(…)A cunoscut toate îmb?t?rile vie?ii ca Regin? ?i ca femeie ?i a cunoscut mari mul?umiri suflete?ti ?i cea mai mare dintre ele, aceea de a r?mâneîn istorie ca o icoan? luminoas? pentru un întreg popor. Partea ei la r?zboiul nostru de reîntregire e mare ?i oricât va fi p?c?tuit ca femeie, toate i se vor ierta.”
I.G. Duca scria despre Regin?: „Este str?lucitoare fizic ?i moral, încât î?i ia v?zul, nimeni nu o poate întrece. Nu cred s? fi fost în Europa multe femei care s? se fi putut asemui cu dânsa. Inteligent?, fermec?toare, plin? de talent pentru picture, pentru scris, pentru o conversa?ie sclipitoare, verv?, umor, spontaneitate în gândire, originalitate, curaj – cine nu a v?zut-o la Ia?i în mijlocul epidemiilor, mergând acolo unde primejdia era mai mare?!
Pentru Alice Voinescu, prieten? apropiat? a principesei Ileana, Regina era „o icoan? de umanitate superioar?”.
Fermec?toare ?i distins?, Regina Maria s-a bucurat de-a lungul vie?ii de aten?ia celor mai importante personalit??i politice ?i numai, pe plan mondial.
A negociat în vremea Tratatului de la Versailles,cu neîmblânzitul Clemenceau, dup? ce împiedicase ratificarea de c?tre augustul s?u so? a P?cii de la Bucure?ti.
A cucerit publicul american în celebra vizit? în SUA, din 1926, în cinstea c?reia americanii i-au închinat un muzeu în Washington.
Mereu a pledat cauza României ?i a promovat valorile ??rii dincolo de grani?e, dragostea pentru ?ara de adop?ie fiind una cu fiin?a sa, pân? când a fost îndep?rtat? din via?a politic?, odat? cu preluarea tronului de c?tre fiul s?u, Carol al II-lea.
În jurnalul s?u, Regina adresa poporului român o rug?minte: „Te rog, poporul meu, d?-mi ?i mie un loc printre cei care au întocmit o Românie mai mare ?i mai bun?, pentru care am luptat cu to?ii împreun?, în care avem o înfl?c?rat? credin??, eu cu voi to?i.”
Românii i-au oferit, f?r? nicio îndoial?, un loc imens în inima lor, astfel c? Regina Maria a r?mas pân? ast?zi una dintre cele mai iubite personalit??i istorice ale tuturor timpurilor.
Muzeograf Paulina Manisor
Mai multe articole..
Pagina 24 din 244