Luni, 07 Iunie 2021 10:45
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, împreună cu secțiile sale, vă informează că, începând cu data de 4 iunie 2021, biletele de intrare se pot achiziționa și online, prin intermediul site-ului BookTes.com sau scanând codurile QR de la intrarea muzeelor. Biletele online au o valabilitate de 30 de zile din momentul achiziţionării lor.
Joi, 10 Iunie 2021 09:12
Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa și patronată în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes desfăşurat la nivel internaţional şi aflat anul acesta la a 17-a ediţie.
Cu acest prilej, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi secţiile sale oferă acces gratuit vizitatorilor sâmbătă, 12 iunie 2021, începând cu ora 17.00.
Vizitarea se va realiza cu păstrarea normelor sanitare în vigoare: purtarea măştii la interior; distanţa între persoane - 2 m.
Perioada de vizitare va fi limitată, astfel încât să se asigure accesul cât mai multor vizitatori.
Secţii muzeale în Ploieşti:
Program de vizitare: 17.00 – 22.00; ultima intrare – 21.40
• Muzeul „Ion Luca Caragiale”
Ploieşti, str. Kutuzov nr. 1, tel: 0244 525 394
• Muzeul „Casă de Târgoveţ din sec. XVIII-XIX”
Ploieşti, str. Democraţiei, nr. 2, tel. 0244 529 439
• Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”
Ploieşti, str. Nichita Stănescu, nr. 1, tel. 0344 100 768
Program de vizitare: 17.00 – 23.00; ultima intrare – 22.40
• Muzeul de Istorie şi Arheologie
Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 514 437
Ora 20.00 – Recital instrumental susţinut de elevi ai Colegiului de Artă „Carmen Sylva” Ploieşti
• Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”
Ploieşti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861
• Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”
Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 914
Secţii muzeale în judeţ:
Program de vizitare: 17.00 – 22.00; ultima intrare – 21.40
• Muzeul „Casa Domnească”
comuna Brebu, tel. 0244 357 731
• Muzeul Memorial „Cezar Petrescu”
Buşteni, str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
• Muzeul Memorial „Constantin și Ion Stere”
Parcul Constantin Stere Bucov, tel. 0244 344 040
• Muzeul „Conacul Bellu”
Urlați, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, tel. 0244 271 721
• Muzeul „Foişorul Bellu”
Urlați, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, tel. 0244 271 721
• Muzeul „Crama 1777”
comuna Valea Călugărească, str. Valea Largă, nr. 139A, tel. 0244 235 470
• Muzeul „Conacul Pană Filipescu”
comuna Filipeştii de Târg, nr. 868, tel. 0244 389 480
Program de vizitare: 17.00 – 23.00; ultima intrare – 22.40
• Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”
Vălenii de Munte, str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
Duminică, 06 Iunie 2021 09:08
Astăzi, 6 iunie se împlinesc 115 ani de la deschiderea Expoziției Generale Române la București. Amânată din cauza ploilor, abia la 6 iunie 1906 s-a inaugurat oficial Expoziția Generală Română, organizată cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a lui Carol I, a 25 de ani de la proclamarea Regatului României și a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de împăratul Traian.
Inaugurarea Expoziției s-a făcut de către regele Carol I, alături de care s-au aflat regina Elisabeta, principele Ferdinand și principesa Maria în salvele tunurilor bateriei Carol I de la Calafat. La deschiderea Expoziției jubiliare regele Carol I a declarat: „Privirile retrospective ce aruncați asupra României de ieri, cu date și fapte așa de nimerite, pun la iveală, în mod izbitor, progresele îndeplinite de România de astăzi. Salut dar, cu o adâncă bucurie sufletească, prima noastră expoziție națională, adevărată serbare a muncii românești și vrednică încoronare a 40 de ani de lupte și silințe”. La inaugurarea de la Arenele Romane, alături de familia regală au participat membrii guvernului, președinții camerelor, primarul capitalei, delegați ai Comisiei Europene a Dunării, iar ca invitați de onoare s-au aflat membrii corpului diplomatic și oaspeți străini.
Expoziția a fost amenajată pe Dealul Filaretului, numit Câmpul Libertății la 1848, ce avea să devină cu prilejul jubileului Parcul Carol. Menirea Expoziției jubiliare naționale era să prezinte românilor, dar și Europei trecutul istoric al românilor și progresele României după 40 de ani de domnie a regelui Carol I, mai ales după dobândirea independenței naționale. Aspect menționat în cuvântul de deschidere de către Ion N. Lahovari, ministru al agriculturii, industriei, comerțului și domeniilor: „a arăta astfel țării și străinătății o icoană fidelă a muncii, a energiei poporului român și ca un inventar al avuției morale, intelectuale și materiale”.
Ideea organizării Expoziției a avut-o marele om politic conservator Take Ionescu, ministru de finanțe, în acel moment. Acesta a reluat în 1905 o idee mai veche, de transformare a câmpiei mlăștinoase a Filaretului într-un parc național, în care să se inaugureze în 1906 expoziția jubiliară. Comisarul general al Expoziției a fost numit dr. Constantin I. Istrati, membru al Academiei Române și profesor la Universitatea din București.
Lucrările pentru amenajarea expoziției au durat aproximativ un an și a presupus eforturi deosebite, după cum a amintit în discursul rostit la inaugurare, ministrul Ion N. Lahovari: „am tăiat dealuri, am secat bălți, am umplut o vale, am săpat un lac mare și în mai puțin de un an am scos la lumină parcul și clădirile expoziției…”. Pentru transformarea celor 41 hectare într-un spațiu adecvat marii Expoziții au lucrat mii de oameni și s-a depus o muncă uriașă, deoarece „terenul avea stânci, râpe, mlaștini, arbori bătrâni de diferite esențe. S-au construit pavilioane, s-au trasat alei, s-au amenajat izvoare, cascade. Ghirlandele din flori și becurile multicolore dădeau o imagine feerică întregului ansamblu expozițional”.
Un grup de arhitecți și ingineri, precum: Ion D. Berindei, D. Maimarolu, Ștefan Burcuș, Victor G. Stephănescu, Atanasie Bolintineanu, Elie Radu, frații Cerchez, E. Grant ș.a. au supravegheat lucrările pentru amenajarea expoziției, a pavilioanelor și a diferitelor clădiri, iar arhitect peisagist a fost Édouard Redont.
Amenajarea expoziției a fost gândită ca un orășel în care puteai să petreci o zi întreagă vizitând pavilioanele și locurile de distracție, iar aleile și străzile au primit nume ale personalităților, figurilor istorice sau a regiunilor istorice.
La intrarea în parc a fost ridicată o poartă în formă de arc, pe care era scris: „credință, muncă, economie, știință, pricepere, voință, cultură”, iar sub forma de arc „Expozițiunea Generală: 1906; 1866-1906 Domnie Glorioasă”. Conform Planului General al Expoziției, tipărit în 1906 în parc au fost ridicate circa 165 de pavilioane, ce prezentau evoluția României în plan economic, politic, militar și cultural. Acestea erau întinse pe întreaga suprafață a expoziției, împreună cu monumente de arhitectură, statui și grădini. Arhitectura clădirilor fiind inspirată din diferite monumente arhitecturale reprezentative ale culturii și istoriei românilor. Pe cuprinsul expoziției au fost realizate pavilioane precum: Pavilionul Regal, pavilionul industriei, pavilionul transporturilor și activităților bancare, al agriculturii, al Camerei de Comerț, al Poștelor, al primăriilor, al Eforiei Spitalelor Civile, al farmaciilor ș. a. De asemenea, pavilioanele dedicate artei românești, fie ea cultă sau populară, laică sau religioasă, etnografie și istorie au ocupat un loc deosebit în cadrul Expoziției Generale din 1906. Acest fapt s-a datorat și pasiunii deosebite a dr. C. I. Istrati, care a acordat un loc special în cadrul preocupărilor sale generale de organizare a expoziției, celor legate de prezentarea trecutului. „Când am fost chemat să conduc ca comisar general Expozițiunea Generală Română din 1906 doream ca, cu ocazia acestei expoziții să adun material abundent pentru ca la închiderea expozițiunii să se fi putut deschide numeroase muzee”. Preocuparea dr. C. I. Istrati de a „cinsti trecutul și de a scăpa ce se mai află, de uitare și distrugere” s-a concretizat în realizarea Palatului Artelor ce a ocupat un loc important în cadrul expoziției. La inaugurarea acestui pavilion în care erau expuse mari valori ale istoriei și artei românețti, dr. C. I. Istrati spunea: „Numele acestei construcțiuni, unii o numesc "Palatul Artelor", alții "Muzeul Trecutului nostru". Și unii și alții au dreptate”.
Parcurgând pavilioanele Expoziției puteai constata că la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, România a cunoscut o dezvoltare impresionantă.
Expoziția Națională de la București din 1906 a fost și un prilej de reunire a tuturor românilor, fiind organizate pavilioane ale Bucovinei, Dobrogei și Transilvaniei. „Participarea unui mare număr de români din Transilvania și Bucovina la festivitățile jubileului regal, desfășurat în România în anul 1906, primirea entuziastă de care aceștia s-au bucurat, au constituit o puternică manifestare a voinței de unire a întregului popor român, în cadrul unuia și aceluiași stat”. Sesizând acest aspect, Nicolae Iorga consemna: „Bucureștii din vara 1906 devenise în adevăr capitala poporului românesc”.
Expoziția a avut o reală semnificație națională, însă a cuprins din motive politice și pavilioane ale unor state europene, precum: cele ale Austriei, Ungariei, Italiei, Elveției, Franței, Germaniei.
Expoziția Generală Română din 1906 a fost prima expoziție organizată la nivel național și s-a dorit a rivaliza cu expozițiile universale ale acelor ani, de la Paris, Liege etc. Expoziția și toate serbările jubileului a atras un public numeros și a devenit un centru cultural și de atracție pentru locuitori capitalei și populația țării. Mulți vizitatori au venit în excursii organizate de autoritățile locale din țară, însă au venit și români din afara granițelor, din Bucovina, Transilvania și Banat ca simpli vizitatori sau ca participanți la acțiunile culturale.
La începutul lunii noiembrie din cei 40.000 de expozanți au fost premiați aproximativ 10.000. Închiderea expoziției a avut loc la 23 noiembrie 1906, fiind estimat că au fost aproximativ 2.000.000 de vizitatori în cele aproape șase luni de funcționare. Cheltuielile pentru organizarea expoziției au fost de 6.600.000 lei, iar veniturile de aproxmativ 4.500.000 lei. Ministrul Domeniilor, Ion. N. Lahovari, aprecia că, având în vedere semnificația momentului aniversat, n-a fost o cheltuială prea mare și nici un „sacrificiu disproporționat”.
Pe lângă relatările martorilor oculari și ale presei, mărturii ale Expoziției din 1906 au rămas medaliile jubiliare de diferite tipuri emise cu acest prilej, cărțile poștale și timbrele dedicate expoziției.
De la Expoziția din 1906 se mai păstrează astăzi în Parcul Carol, Arenele Romane, Biserica „Cuțitul de Argint” (având ca model biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, ctitorită de domnul Ștefan cel Mare, tot la 40 de ani de domnie.), Turnul lui Țepeș cu Castelul de Apă, fântâni și mici pavilioane.
Expoziția Generală Română din 1906, a fost o expoziție a tuturor românilor, atât din Regat, cât și din afara granițelor aflate sub stăpânire străină și a fost o oglindă a stadiului de dezvoltare atins de România.
muzeograf Monica CÎRSTEA
Bibliografie selectivă:
Dr. Constantin I. Istrati, Câteva cuvinte relative la cele ce au voit să fac sau am făcut pentru muzeele noastre, București, 1908.
George Potra, Din Bucureștii de ieri, București, 1990, vol. I.
Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), Vol. I: Carol I, Editura Enciclopedică, București, 2011.
Ion N. Lahovari, Expoziția jubiliară din 1906, București, Atelierele Socec, 1907.
Cuvântările regelui Carol I, vol. II. 1887-1914, Ediție îngrijită de Constantin C. Giurescu, București, Editura pentru Literatură și Artă „Regele Carol al II-lea”, 1939.
Istoria Românilor, vol. VII, tom. II. Coordonator Acad. Gheorghe Platon, București, Editura Enciclopedică, 2003.
Nicolae Iorga, O viață de om, București, Editura Minerva, 1972.
Vineri, 04 Iunie 2021 12:21
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova vă invită marţi, 8 iunie 2021, ora 11.00, la sediul său din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, să participaţi la vernisajul expoziţiei temporare „200 de ani de la Revoluţia lui Tudor Vladimirescu”.
Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. Revoluția a avut cauze naționale, economice și sociale și, deși a fost în cele din urmă înfrântă, a adus în atenția cancelariilor marilor puteri europene situația din Principatele Dunărene și a determinat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote.
Vineri, 04 Iunie 2021 12:18
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova vă invită luni, 7 iunie 2021, ora 11.00 la sediul său din Ploiești, str. Toma Caragiu, nr.10, la vernisajul expoziției temporare „Expoziția Generală Română din 1906. 115 ani de la organizare”.
Expoziția Generală Română a fost organizată cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a lui Carol I, a 25 de ani de la proclamarea Regatului României și a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de împăratul Traian. Menirea expoziției jubiliare naționale a fost să prezinte românilor, dar și Europei trecutul istoric al românilor și progresele României în plan economic, politic, militar și cultural, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
Expoziția, prilejuită de împlinirea a 115 ani de la deschiderea primei expoziții naționale, valorifică din patrimoniul muzeului – fotografii, cărți poștale și medalii.
Vă așteptăm cu drag!
muzeograf Monica Cîrstea
Miercuri, 02 Iunie 2021 08:38
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova în parteneriat cu Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale” Ploieşti vă invită joi, 3 iunie 2021, ora 11.00 la sediul său din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, la vernisajul micro-expoziţiei „Ilustraţii din cuvinte – expoziţie de caligrafie”, ediţia a VI-a. Scopul expoziţiei este de a readuce în atenţia publicului larg Caligrafia – arta de a scrie frumos de mână, într-un secol XXI în care această artă a fost înlocuită de către noile tehnologii informaţionale.
Expoziţia prezintă lucrările elevilor din clasele: a IX-a B, a IX-a E, a IX-a G, a IX-a H, a IX-a I, a X-a E, a XI-a A, a XI-a C, a XI-a D, a XI-a J, a XII-a C, a XII-a E şi a XII-a G ai colegiului amintit, participanţi în cadrul proiectului educaţional „Caligrafia – arta scrisului”, coordonat de d-na prof. dr. Elena Butunoi şi muzeograf Monica Cîrstea.
Vă aşteptăm cu drag!
Vineri, 28 Mai 2021 14:45
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova vă invită luni, 31 mai, ora 11.00, la sediul din Ploiești, str. Toma Caragiu nr. 10, la vernisarea expoziției temporare „Restituiri – Arhitectul Alexandru Zagoritz (1881-1916)”.
Demersul expozițional își propune să restituie memoriei colective locale biografia unui arhitect prahovean pe nedrept uitat. Sunt valorificate o serie de documente din patrimoniul muzeului, însoțite de panouri foto-documentare, prin intermediul cărora putem trasa principalele repere ale vieții și activității acestuia.
Descendent după tată al unei familii de origine aromână, Alexandru Zagoritz s-a născut la Mănești, la 31 mai 1881. Urmează studiile la Ploiești, cele primare la Școala nr. 3, apoi Liceul „Sf. Petru și Pavel”, pe care îl absolvă în 1901. În liceu a manifestat o deosebită aplecare spre studiul literaturii, geografiei și desenului. Îndemnurile repetate ale fostului său coleg, Toma T. Socolescu, precum și pasiunea desenului îl determină să se înscrie în 1902 la Școala Superioară de Arhitectură din București. Se face repede remarcat de profesorii săi, în special de Ion Mincu, principalul exponent și promotor al stilului neoromânesc în arhitectură. Pe parcursul anilor de studii întocmește o colecție de desene în creion care înfățișa case, biserici, troițe precum și motive tradiționale de decorație și ornamentație arhitectonică, pe care avea să o completeze ulterior cu prilejul numeroaselor călătorii în zonele rurale ale țării. Cea mai importantă realizare din această perioadă o reprezintă releveul Mânăstirii Văcărești (1908), făcut în colaborare cu C. Iotzu. Diplomat al Școlii Superioare de Arhitectură, Alexandru Zagoritz se stabilește în București pentru a lucra în cadrul biroului de arhitectură al mentorului său, Ion Mincu. Scurta sa carieră de arhitect nu a fost lipsită de realizări importante. Timp de doi ani a supravegheat lucrările execuției Băncii Comerțului din Craiova (actualul sediu al Primăriei), din 1912 pe cele ale Muzeului de Artă Națională (actualul sediu al Muzeului Țăranului Român), pentru ca din 1914 Comisiunea Monumentelor Istorice să-l însărcineze pe Zagoritz la conducerea lucrărilor de restaurare a bisericii Stavropoleos, începute de Mincu în 1903.
Tot arhitectului Alexandru Zagoritz i se datorează și inițiativa înființării primului muzeu istoric al Ploieștilor în cea mai veche casă din această urbe, casa Hagi Prodan. În articolul publicat în revista Convorbiri Literare din martie 1915, el semnala valoarea istorică și artistică a acestei case și propunea salvarea ei de la ruină prin înființarea Muzeului Prahovei.
Reprezentant al stilului neoromânesc, Alexandru Zagoritz a fost autorul unor proiecte de arhitectură pentru reședințe private și clădiri publice, unele dintre acestea rămase neidentificate. I se pot atribui cu certitudine trei edificii private construite după planurile sale: una în Ploiești și două în București, din păcate toate dispărute astăzi.
La intrarea României în Primul Război Mondial, locotenentul de rezervă Alexandru Zagoritz este mobilizat pe front. A luat parte cu unitatea sa la acțiunile armatei române desfășurate în Dobrogea. În dimineața zilei de 21 sept. 1916, în timpul luptei de la Amzacea, este rănit la ambele mâini. A fost evacuat de pe front, întâi la Fetești, ulterior la București. În pofida eforturilor depuse de medici, starea de sănătate a lui Alexandru Zagoritz s-a agravat brusc, acesta murind la 31 octombrie 1916 în sanatoriul dr. Gerota. Trupul neînsuflețit al arhitectului a fost adus la Ploiești unde, la 3 noiembrie 1916, a fost înmormântat cu onoruri militare în cimitirul Viișoara. În 1925, familia i-a ridicat aici un bust din bronz, operă a sculptorului Frederic Storck.
Expoziția temporară va putea fi vizitată în intervalul 31 mai - 31 decembrie 2021.
muzeograf Adrian STAN
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova
Joi, 27 Mai 2021 10:36
În perioada 10-22 mai 2021, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, în colaborare cu Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” al Academiei Române, a desfășurat cercetări arheologice în siturile de la:
Gura Vitioarei (cetate getică, sec. II - I a. Chr.),
Homorâciu (cetate getică, sec I a. Chr. - I p. Chr.) și
Plopeni - ”Cetatea Fetii” (fortificație aparținând primei epoci a fierului - Hallstatt), județul Prahova.
Aceste situri fac parte din zona de interes major a Proiectului HILANDS – ”Peisaje ascunse: explorarea prin teledetecţie şi LIDAR a drumurilor, graniţelor şi câmpurilor de luptă din Carpaţii de Sud-Est”, finanțat de către Ministerul Cercetării și Inovării. La aceste cercetări din partea Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova au participat dr. Bogdan Ciupercă, Cătălin Dîscă și dr. Tudor Hila. Din echipa de cercetare au mai făcut parte dr. Valeriu Sîrbu (coordonatorul proiectului), dr. Sebastian Matei, dr. Dragoș Măndescu, dr. Călin Șuteu și dr. Dan Ștefan.
Având în vedere plasarea celor trei situri amintite pe Valea Teleajenului, de-a lungul unei căi de comunicație foarte importante, care leagă Transilvania de Muntenia, și a faptului că în cele trei situri nu s-au efectuat cercetări arheologice, în cadrul proiectului HiLands ne-am propus documentarea celor trei situri cu scopul de a determina stratigrafia, cronologia și dinamica locuirii.
În timpul cercetărilor derulate în această campanie s-a realizat o evaluare de teren (atât a siturilor propriu-zise cât și a zonelor înconjurătoare), sondaje arheologice și cercetări interdisciplinare; activități prevăzute în proiectul HiLands și planificate pentru anul 2021. S-au utilizat rezultatele investigațiilor LIDAR, UAV și geofizice (magnetometrie, electrometrie, etc) obținând rezultate deosebite atât în ceea ce privește stratigrafia și planimetria siturilor menționate. Au fost efectuate sondaje arheologice în principalele sectoare ale siturilor, atât pe platou cât și pe terase.
În urma cercetărilor întreprinse a rezultat un material arheologic interesant și bogat ce va intra în patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
dr. Bogdan Ciupercă,
șef Birou Arheologie
Miercuri, 26 Mai 2021 15:28
Cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale din Ploiești și județ organizează în perioada 28 mai - 1 iunie 2021, următoarele activităţi interactive, cu acces liber - ateliere de creație, concursuri, expoziții:
Secții muzeale în Ploiești:
• Muzeul ,,Casa de Târgoveț din sec. XVIII – XIX”,
str. Democrației nr. 2, tel. 0244/529 439
28 mai 2021, ora 10.00
Matineu muzeal: „Jocurile copilăriei de altădată”
-participă Grădiniţa „Sf. Arh. Mihail şi Gavriil” coordonator Vali Ciocârlie
• Muzeul Memorial ,,Paul Constantinescu”,
str. Toma Caragiu nr. 10, tel. 0244/522 656
30 mai 2021, ora 16.00
Recital pian: „Bucuriile copilăriei”
-susţinut de elevi ai Colegiului de Artă „Carmen Sylva” Ploieşti,
clasa prof. univ. dr. Sanda Hîrlav-Maistorovici
• Muzeul Ceasului ,,Nicolae Simache”,
str. Nicolae Simache nr. 1, tel. 0244/542 861
31 mai 2021
Emoţii şi bucurii la Muzeul Ceasului
Concurs cu tema: ,,Ceasul la superlativ”
-în colaborare cu Şcoala Gimnazială „Ioan-Alexandru Bassarabescu”
• Muzeul ,,Ion Luca Caragiale”, str. Kutuzov nr. 1, tel. 0244/525 394
1 iunie 2021
Vernisajul expoziţiei de desene: ,,Minunata lume a copilăriei”
• Muzeul Memorial ,,Nichita Stănescu”,
str. Nichita Stănescu nr. 1, tel. 0344/100 768
1 iunie 2021
Expoziție temporară: ,,Copilăria lui Nichita”
• Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova,
str. Toma Caragiu nr. 10, tel. 0244/522 656
1 iunie 2021, ora 12.00
Ateliere interactive ,,Joc şi jocuri la muzeu”
Secții muzeale în județ:
• Muzeul ,,Conacul Pană Filipescu”, Filipeștii de Târg, tel. 0244/389 480
28 mai 2021
Ateliere de creaţie: ,,Copilărie eternă”
• Muzeul Memorial ,,Cezar Petrescu”, Bușteni,
str. Tudor Vladimirescu nr. 1, tel. 0244/321 080
28 mai 2021
„În universul lui Fram”
• Muzeul ,,Conacul Bellu”, Urlaţi, str. Orzoaia de Sus nr. 12, tel. 0244/271 721
28 mai 2021
„Magia Copilăriei”
- în colaborare cu Grădiniţa „Clopoţica”, prof. înv. preşc. Aurica Barbu
• Muzeul Memorial „Constantin și Ion Stere” Bucov,
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
31 mai 2021
„Culorile copilăriei – desene pe asfalt”
• Muzeul ,,Casa Domnească”, Brebu, tel. 0244/357 731
31 mai 2021, ora 10.00
Matineu muzeal: ,,Lumea copilăriei noastre”
- în colaborare cu Școala Gimnazială ,,Matei Basarab” Brebu,
prof. înv. prim. Viviana Căpăţână
• Muzeul „Foişorul Bellu” Urlați, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, tel. 0244 271 721
1 iunie 2021
„Ziua copilului, un prilej universal de bucurie şi de sărbătoare”
• Muzeul Memorial ,,Nicolae Iorga”, Vãlenii de Munte,
str. George Enescu nr. 1-3, tel. 0244/280 861
1 iunie 2021
,,Să fim copii pentru încă o zi”
• ,,Muzeul ,,Crama 1777”, comuna Valea Călugărească,
str. Valea Largă, nr. 139A, tel. 0244/235 470
1 iunie 2021
,,10 ghicitori capcană pentru copilul din tine”
Mai multe articole..
- 150 de ani de la nașterea marelui savant. Conferința Națională ”Iorga, după Iorga”
- PROIECT EDUCAŢIONAL
- Ateliere interactive - „Joc şi jocuri la muzeu”
- 18 MAI 2021 - ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MUZEELOR
- PROIECT EDUCAŢIONAL
- 155 de ani de la urcarea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen și 140 de ani de la festivităţile încoronării domnitorului Carol I ca rege al României
- EXPOZIŢIE TEMPORARĂ
- EXPOZIŢIE TEMPORARĂ
- Tripla semnificaţie a zilei de 9 Mai
- PROIECT EDUCAŢIONAL
Pagina 1 din 96