Muzeul Memorial Nicolae Iorga, Muzeul de Artă Religioasă şi Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului din Vălenii de Munte, secţii ale Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, își vor relua activitatea cu publicul vizitator începând cu data de 3 iunie 2020, ca urmare a implementării măsurilor de protecție anti SARS-CoV-2 și cu respectarea prevederilor legale în vigoare:

INFORMARE IMPORTANTĂ!

 ● La intrarea în muzeu, este obligatorie efectuarea triajului observaţional şi termometrizarea non-contact a tuturor vizitatorilor de către personalul instituţiei special desemnat în acest sens, nefiind permis accesul persoanelor care prezintă o temperatură corporală ce depăşeşte 37, 3°C şi/sau simptome de infecţie respiratorie (tuse, strănut, rinoree). Persoanelor care vor refuza verificarea temperaturii li se va interzice, de asemenea, accesul în muzeu.

● Programul de vizitare este de marți până duminică, inclusiv, în intervalele orare 09:00-12.00 – 13.00-17:00. În intervalul orar 12.00-13.00 se va realiza igienizarea spaţiului expoziţional. Ultimul bilet de intrare va fi eliberat la ora 16:30.

● Pe toată perioada Stării de Alertă, ghidajele vizitatorilor sunt suspendate.

Vă rugăm să ne susțineți în efortul de a stopa răspândirea virusului SARS-CoV-2 şi pentru atenuarea efectelor acestuia, respectând cu stricteţe regulile de igienă personală, distanţare fizică şi acces în muzeu.

Prezentele reguli au fost elaborate în baza reglementărilor în vigoare impuse de Ministerul Culturii, Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi a măsurilor speciale luate de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova pentru prevenirea şi limitarea îmbolnăvirilor cu noul Coronavirus (COVID-19).

Suntem încântaţi să vă primim din nou şi ne dorim să aveţi parte de o vizită plăcută, în condiţii de siguranţă maximă.

 "Happy 17" https://www.youtube.com/watch?v=geHW_f5koVk

Muzeul „Ion Luca Caragiale” Ploiești, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, își va relua activitatea cu publicul vizitator începând cu data de 3 iunie 2020, ca urmare a implementării măsurilor de protecție anti SARS-CoV-2 și cu respectarea prevederilor legale în vigoare:

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, în colaborare cu Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” Ploiești, vă invită de marți, 2 iunie 2020, să urmăriți on-line expoziția „Ilustrații din cuvinte – expoziție de caligrafie”, ediția a V-a. Scopul expoziției este de a readuce în atenția publicului larg Caligrafia – arta de a scrie frumos de mână, într-un secol XXI în care această artă a fost înlocuită de către noile tehnologii informaționale.

Expoziția prezintă lucrările elevilor participanți în cadrul proiectului educațional „Caligrafia – arta scrisului”, coordonat de doamna prof. dr. Elena Butunoi și muzeograf Monica Cîrstea.

Vă așteptăm cu drag!

Pe data de 11 noiembrie 1918 la ora 11 prin semnarea armistițiului de la Compiègne se punea capăt Primului Război Mondial, conflagrație ce a schimbat total secolul al XX-lea. Armistițiul de la Compiegne a fost precedat de încheierea altor armistiții dintre Antantă și Puterile Centrale: 29 septembrie la Salonic cu Bulgaria, 30 septembrie la Mudros cu Turcia și la 3 noiembrie la Padova cu Austria.

În cei patru ani de lupte, Antanta (Franța , Marea Britanie, Rusia, Statele Unite, Italia, România, Belgia, Serbia) și Puterile Centrale (Germania, Austro –Ungaria Imperiul Otoman, Bulgaria) au sacrificat împreună peste 21 milioane de oameni din care jumătate erau militari. Declanșarea Primului Război Mondial a fost consecința tensiunilor acumulate între Marile Puteri Occidentale în special între Marea Britanie, Franța și Germania de-a lungul anilor. Rivalitățile dintre Marile Puteri au dus la conturarea principalelor tabere combatante prin formarea de blocuri militar politice în speță Tripla Alianță (1882) alcătuită din Germania, Austro-Ungaria și Italia și Antanta sau Tripla Înțelegere. Antanta un sistem de alianțe creat de diplomația franceză și îndreptat special contra Germaniei s-a conturat în mai multe etape, prin încheierea de acorduri politico-militare între Franța și Rusia (1893), Anglia și Franța (1904) și Anglia și Rusia (1907).

Astfel Germania puterea dominantă în Europa risca o confruntare cu Marea Britanie și Franța două puteri ce stăpâneau vaste imperii coloniale la care se adăuga Rusia, țară ce domina o parte din Estul Europei și o mare parte din Asia. Era de ajuns doar un mic incident pentru ca tensiunile politice să se deterioreze și mai mult, iar atentatul de la Sarajevo din 28 iunie 1914 a declanșat o reacție în lanț ce va schimba profund secolul al XX-lea. O lună mai târziu ceea ce părea la început un conflic regional între Austro-Ungaria și Serbia se va transforma într-unul continental și apoi mondial. Principalii actori ai conflagrației declanșate în vara anului 1914 au fost Puterile Centrale (Germania și Austro –Ungaria) la care se adaugă Bulgaria și Imperiul Otoman în 1915 și Antanta, alianță superioară în numărul de oameni mobilizați si resurse economice. Antanta era constituită din Franța, Marea Britanie, Rusia, Serbia, Belgia, la care se adaugă Italia și Japonia în 1915, România în 1916 și Statele Unite în 1917. Toate popoarele europene implicate în război au dat dovadă de patriotism considerând că luptă pentru o cauză dreaptă, existând doar câteva voci pacifiste care s-au opus inițial războiului. Țările mai mici implicate în război precum România, Belgia sau Serbia își urmăreau propriile

lor aspirații naționale în cazul României sau luptau pentru propria supraviețuire cum era cazul Belgiei sau Serbiei. La sfârșitul anului 1914 devenise clar că războiul avea să fie unul de durată, fapt ce a dus la mobilizare a milioane de oameni care au lucrat în industria militară sau au participat în calitate de combatanți, războiul devenind astfel unul total. Pierderile imense de milioane de soldați s-au datorat folosirii pe scară largă a artileriei, mitralierelor, a gazelor de luptă cât și a greșelilor tactice comise de comandanții armatelor implicate în conflict. Războiul a fost câștigat de tabăra Antantei datorită resurselor umane și economice net superioare Puterilor Centrale. Țările cele mai afectate de pierderile de vieți omenești raportate la populația țării în anul 1914 au fost: Serbia cu 725.000 morți (16,11% din populație), România cu 680.000 morți (9,07% din populație), Franța cu 1,67 milioane morți (4,29% din populație), Germania cu 2,47 milioane morți (3,82 % din populație) și Rusia cu 3,31 milioane morți (1,89 % din populație). O consecință importantă a Primului Război o constituie destrămarea imperiilor multinaționale și constituirea în Estul Europei pe bază națională a unor noi state. Astfel în urma desființării Rusiei țariste state precum Finlanda, Lituania, Letonia și Estonia vor deveni independente. Polonia se va reface ca stat prin unificarea teritoriilor poloneze care s-au aflat sub dominația Rusiei, Austriei și Germaniei. România Mare se formează prin unirea Basarabiei, Transilvaniei, Banatului și a Bucovinei cu Regatul României. Prin destrămarea Austro-Ungariei se vor forma noile state Cehoslovacia și Iugoslavia. Imperiul Otoman se va destrăma, tările arabe din compunerea acestuia intrând sub dominația Marii Britanii și a Franței. Germania va pierde în urma războiului 10% din populație și teritoriu în

favoarea Franței Poloniei și Cehoslovaciei, la aceste pierderi adăugându-se și teritoriile coloniale. Rusia care înlocuise regimul țarist, încheiase în martie 1918 o pace separată cu Germania și va deveni în anul 1922, la capătul unui război civil sângeros, prima țară comunistă din lume. Rusia Sovietică se va apropia de Germania și va semna în anul 1922 tratatul de la Rapallo, tratat ce va prefigura pactul Ribbentrop-Molotov din anul 1939. La Paris, în cadrul Conferinței de Pace între anii 1919 și 1920, se vor semna documentele oficiale dintre țările învingătoare și cele învinse. Tratatele vor fi semnate în ordine cu Germania la Versailles ( 28 iunie ) cu Austria la Saint-Germain (10 septembrie) cu Bulgaria la Neuilly (27 noiembrie) cu Ungaria la Trianon (4 iunie 1920) și cu Turcia la Sevres (10 august 1920). Prin tratatul de pace de la Versailles la insistențele Franței, Germania a fost considerată singură răspunzătoare pentru declanșarea războiului și obligată să plătească reparații de război uriașe. Tratatul a produs o vie nemulțumire în rândul populației germane care considera că Germania nu pierduse războiul pe câmpul de bătălie, ci la masa negocierilor. Așa cum timpul o va demonstra, practic prin tratatul de la Versailles s-au creat condițiile declanșării celui de-al doilea război mondial. Ca un efect pe termen mediu Primul Război Mondial marchează începutul declinului puterilor europene și ascensiunea Statelor Unite ale Americii care va deveni principalul centru economic și financiar mondial.

Muzeograf Claudiu ROBE

#concursMJIAPH #saptamâna2

Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploiești https://youtu.be/8mhxPd-gufc

Regulamentul concursului îl găsiți accesând link-ul https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=3528482440511634&id=180004115359500&__tn__=K-R