Vineri, 25 Februarie 2022 13:50
1 martie, prima zi oficială de primăvară, ne aduce, în fiecare an, unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri românești – Mărțișorul. Numit și Mărțișug sau Marț, micul obiect de podoabă legat de un fir alb și altul roșu într-o răsucire potrivită, o reluare nesfârșită, simbolizează renașterea naturii și începutul unui nou an agrar.
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova are deosebita plăcere de a vă invita la sediul din Ploiești, strada Toma Caragiu, nr. 10, la spectacolul „Mărțișorul, zâmbetul primăverii”.
Evenimentul dedicat acestui simbol tradiţional este organizat în colaborare cu Palatul Copiilor din Ploieşti. Soliștii Cercului de Muzică Populară, coordonați de prof. Cristina Nicoleta Stănescu împreună cu Ansamblul de dansuri al Cercului de Etnografie și Folclor coordonaţi de prof. Sorin Petrene ne vor oferi un spectacol folcloric de neuitat.
Participarea la eveniment va fi permisă cu respectarea normelor sanitare intrate în vigoare la data de 8 ianuarie 2022.
Vă aşteptăm cu drag!
Vineri, 25 Februarie 2022 13:47
Cu ocazia zilei de 1 Martie, Muzeului Memorial „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, str. George Enescu nr. 3, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, v-a pregătit o surpriză plăcută cu ocazia venirii primăverii.
Începând de marți, 1 martie 2022, vă așteptăm să vizitaţi expoziţia temporară: "Pentru dumneavoastră doamnă”.
Vineri, 25 Februarie 2022 12:08
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, şi secţiile sale din Ploieşti şi judeţ întâmpină primăvara cu „Mărţişoare muzeale” – expoziţii, matinee muzeale, ateliere de creație, și spectacole dedicate anotimpului renașterii, oferite cu drag publicului în perioada 27 februarie - 1 martie 2022:
În Ploiești:
♦ Muzeul „Casă de Târgoveț din sec. XVIII-XIX”
Ploieşti, str. Democraţiei, nr. 2, tel. 0244 529 439
Matineu muzeal: „Șezătoare de mărțisor”
- desfăşurat la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” Ploiești
♦ Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”,
Ploiești, str. Nicolae Simache, nr.1, tel. 0244 542 861
Matineu muzeal: „Mărțișorul, simbolul primăverii”
- participă elevi de la Liceul „Carol I” Plopeni
♦ Muzeul „Ion Luca Caragiale”,
Ploiești, str. Kutuzov, nr.1, tel. 0244 525 394
Expoziție temporară: „Mama, primăvara mea!”
♦ Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”,
Ploiești, str. Nichita Stănescu, nr.1, tel. 0344 100 768
Expoziție temporară: „Mărțișoare pentru mama”
♦ Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova,
Ploiești, str. Toma Caragiu, nr.10, tel. 0244 522 656
ora 13.00 - Spectacol: „Mărțișorul, zâmbetul primăverii”
Participă: - soliștii Cercului de Muzică Populară, coordonați de prof. Cristina Nicoleta Stănescu
- Ansamblul de dansuri al Cercului de Etnografie și Folclor,
coordonați de prof. Sorin Petre
- realizat în colaborare cu Palatul Copiilor din Ploiești
Organizator: muzeograf Ioana Constantin
În județ:
♦ Muzeul „Conacul Bellu” Urlați,
str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
27 februarie 2022 - Expoziții online:
„Primăvara începe cu mărțișor”
- mărțișoare realizate de elevi ai clasei a III-a B
de la Şcoala Gimnazială „Nichita Stănescu” Ceptura, coordonați de prof. Rodica Solzaru
„Un mărțișor cu parfum de primăvară”
- mărțișoare realizate de elevi de la Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vodă” Urlați,
coordonați de prof. Iuliana Stan, prof. Mihaela Brinzea, prof. Mihaela Purcaru și prof Gabriela Radu
1 martie 2022 - Atelier de creație
- participă grupa mijlocie de la Grădinița cu Program Prelungit „Clopoțica” Urlați,
coordonați de prof. Aurica Barbu
♦ Muzeul Memorial „Constantin și Ion Stere” Bucov,
Parcul „Constantin Stere” Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
Matineu muzeal: „Legenda mărțișorului”
- participă elevi de la Şcoala Gimnazială „Constantin Stere” Bucov
♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte,
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
ora 11.00 - Expoziție temporară: „Pentru dumneavoastră, doamnă”
♦ Muzeul „Conacul Pană Filipescu” Filipeștii de Târg,
nr.868, tel. 0244 389 480
1 - 8 martie 2022 - Ateliere de creație: „Luna mărțișorului”
- înscrieri la tel. 0244 389 480
♦ Muzeul „Casa Domnească” Brebu,
Aleea Casa Domnească, nr. 3, tel. 0244 357 731
Atelier de creație: „Legenda mărțisorului”
- desfășurat la Școala Gimnazială „Matei Basarab” Brebu
♦ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bușteni,
str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel: 0244 321 080
Matineu muzeal: „Primăvara, anotimpul bucuriei”
- desfășurat la Școala Gimnazială „Regina Elisabeta” Bușteni
Joi, 24 Februarie 2022 10:17
În Ploieşti:
♦ Muzeul „Casă de Târgoveţ din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea”
str. Democraţiei, nr. 2, tel. 0244 529 439
„Semnificaţia zilei de Dragobete” - online
În judeţ:
♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”
Vălenii de Munte, str. George Enescu nr. 1-3, tel. 0244 280 861
„Dragobete la români” - online
♦ Muzeul „Conacul Pană Filipescu”
Comuna Filipeştii de Târg, nr. 868, jud. Prahova, tel. 0244 389 480
„Dragobetele – Cupidonul românilor” - online
♦ Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere” Bucov
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
Lecţie tematică: „Tradiţii româneşti de Dragobete”
- desfăşurată la Şcoala Gimnazială „Nicolae Limache” Ploieşti
♦ Muzeul „Crama 1777” Valea Călugărească
str. Valea Largă nr. 139A, jud. Prahova, tel. 0244 235 470
„Dragobete, emoţia rădăcinilor identitare” - online
♦ Muzeul „Foişorul Bellu” Urlaţi,
str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
„Obiceiuri şi tradiţii de DRAGOBETE” - online
♦ Muzeul „Casa Domnească” Brebu,
Aleea Casa Domnească, nr. 3, tel. 0244 357 731
Matineu muzeal: „Dragobetele, tradiţii ancestrale”
♦ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Buşteni,
str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
„Dragobetele. Tradiţii şi obiceiuri” - online
Luni, 21 Februarie 2022 16:04
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi secţiile sale din Ploieşti şi din judeţ vă invită, joi, 24 februarie 2022, să celebrăm Dragobetele - tradiţiile şi obiceiurile specifice sărbătorii iubirii la români. Evenimentul va fi sărbătorit şi în mediul virtual: pe paginile de Facebook ale instituţiei, pe site-ul muzeului www.histmuseumph.ro şi pe www.instagram.com/muyeul.de.istorie.ploiesti/ astfel:
În Ploieşti:
♦ Muzeul „Casă de Târgoveţ din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea”
str. Democraţiei, nr. 2, tel. 0244 529 439
„Semnificaţia zilei de Dragobete” - online
În judeţ:
♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”
Vălenii de Munte, str. George Enescu nr. 1-3, tel. 0244 280 861
„Dragobete la români” - online
♦ Muzeul „Conacul Pană Filipescu”
Comuna Filipeştii de Târg, nr. 868, jud. Prahova, tel. 0244 389 480
„Dragobetele – Cupidonul românilor” - online
♦ Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere” Bucov
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
Lecţie tematică: „Tradiţii româneşti de Dragobete”
- desfăşurată la Şcoala Gimnazială „Nicolae Limache” Ploieşti
♦ Muzeul „Crama 1777” Valea Călugărească
str. Valea Largă nr. 139A, jud. Prahova, tel. 0244 235 470
„Dragobete, emoţia rădăcinilor identitare” - online
♦ Muzeul „Foişorul Bellu” Urlaţi,
str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
„Obiceiuri şi tradiţii de DRAGOBETE” - online
♦ Muzeul „Casa Domnească” Brebu,
Aleea Casa Domnească, nr. 3, tel. 0244 357 731
Matineu muzeal: „Dragobetele, tradiţii ancestrale”
♦ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Buşteni,
str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
„Dragobetele. Tradiţii şi obiceiuri” - online
Luni, 21 Februarie 2022 08:36
IN MEMORIAM - prof.dr.ALEXANDRU I.BĂDULESCU
( n.20.02.1929- m.02.01.2021)
În 20 februarie 1929, în satul Dara, comuna Pietroasele, județul Buzău, vedea lumina zilei Alexandru Bădulescu, personalitate polivalentă şi respectată, care a activat cu devotament și abnegație mai bine de 7 decenii în slujba muzicii și culturii prahovene.
Absolvent al Conservatorului de Muzică din București-Secția Pedagogie, Dirijat, Profesor de Muzică (1964), Secția de Compoziție –Muzicologie(1972), Învățământ postuniversitar-Muzicologie(1972-1973), în anul 2004 obținând titlul științific de Doctor în Muzică al Universității Naționale de Muzică București, cu teza: Creația muzicală în secolele XIX-XX din județul Prahova., distinsă cu Premiul UCMR- în anul 2012.
Parcursul profesional al domniei sale – de la învățător, director de cămin cultural, dirijor de cor, profesor de muzică în comuna Pietroasele, la doctor în muzicologie și coordonator al secției de cultură a regiunii Ploiești (mai târziu a județului Prahova) - este semnificativă pentru activitatea neobosită desfășurată cu profesionalism și tenacitate în toate instituțiile unde a lucrat.
Realizările sale de excepție îmbină contribuțiile muzicologice, cu numeroasele realizări în cultura prahoveană și națională.
A întreprins studii și vizite de documentare, turnee artistice și participări la manifestări artistice internaționale, trimis de către Ministerul Culturii, în fosta URSS, Cehoslovacia, Iugoslavia, Italia, Bulgaria, R.D.Germania, R.F.Germania, Elveția, Grecia, Lituania, Turcia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Danemarca , Egipt și Olanda ș.a.
Între anii 1976-1989, a făcut parte din Comandamentele centrale și județene pentru coordonarea lucrărilor de restaurare a Ansamblului Peleș-Sinaia și a patrimoniului mobil, de la muzeele Peleș, Pelișor și Secția Posada.
A scris peste 1500 de articole, eseuri, cronici muzicale,studii, referate și comunicări științifice etc. care au fost publicate în diverse cotidiene și reviste de specialitate, din țară și de peste hotare. A colaborat la realizarea albumelor Regiunea Ploiești(1964) și Județul Prahova(1974), Monografia Județului Prahova(1990), a volumelor Istoria Prahovei în date. Coautor la patru culegeri de cântece Din creația muzicienilor prahoveni(1977-1986) și al volumelor Ploiești viața muzicală (2008), Paul Constantinescu- corespondență și alte documente (2009).
A compus lucrări de muzică ușoară și corală, pe versuri de Mircea Ionescu-Quintus, Nicolae Dumitrescu, Tudor Stănescu etc, prezentate în spectacole, concerte și emisiuni TVR.
A realizat sute de emisiuni la posturile locale de radio și centrale.
Între anii 1981-1996, a fost directorul Festivalului Național (Internațional, din 1991) al Tinerilor Dirijori, ce a avut loc în stațiunile Bușteni și Sinaia; a fost principalul realizator și coordonator al cursurilor Universității Populare de Vară „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte(1968-1996).A făcut parte din jurii județene, interjudețene și republicane ale concursurilor artistice.
In 1993 a înființat Muzeul memorial „Paul Constantinescu”, iar din 1995 până în 2019 a fost directorul Concursului Național de Interpretare și Creație Muzicală „Paul Constantinescu”.
A fost membru fondator și în Consiliul de conducere(1991-2010)al Uniunii Interpreților, Coregrafilor și Criticilor Muzicali din România; membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
A fost distins cu Premiul II(creație- muzică corală) la concursul național din 1989.A primit numeroase premii, diplome de onoare și de excelență, plachete, medalii, din partea Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, Asociației Naționale Corale, Uniunii Criticilor Muzicali „Mihail Jora”,Uniunii Interpreților, Coregrafilor și Criticilor Muzicali, Uniunii Ziariștilor Profesioniști, Forumului Muzical Român, revista „Actualitatea Muzicală”, Prefecturii, Consiliului Județean Prahova, Primăriei Municipiului Ploiești etc.
In 1997, a fost distins cu Premiul Special „Nichita Stănescu”, de către Ministerul Culturii și Academia Română, în 2004 - decorat de către Președintele României, cu Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Cavaler, iar din anul 2002 a fost Cetățean de Onoare al Municipiului Ploiești.
Pe lângă avantajul de a scrie frumos, domnul prof.dr.Al.I.Bădulescu poseda calităţi oratorice de excepţie, fiind un inegalabil vorbitor, înzestrat cu har şi cu un timbru vocal particular, inconfundabil. Discursurile sale fermecau, emoţionau, te cucereau prin verva scânteietoare şi prin firescul exprimării. În activitatea sa bogată, cărturarul şi artistul generos s-au întâlnit şi au colaborat cu specialistul riguros, cu organizatorul eficient și entuziast, cu criticul muzical, cu slujitorul neobosit al culturii. În întreaga sa existență, arta condeiului s-a împletit armonios cu arta predării, cu inițierea și coordonarea pasionată a numeroase instituții și evenimente culturale. În tot ce a întreprins, a pus gând şi suflet, ştiinţă şi generozitate, pasiune, talent şi dăruire. Profesorul Alexandru Bădulescu nu a fost doar un om; ci o instituţie culturală atotcuprinzătoare.
Fie ca aceste sincere gânduri, să constituie un binemeritat omagiu de recunoștință adus nemuritorului slujitor al culturii și muzeografiei din acest județ și din țara noastră al cărui nume, va dăinui pururea în mintea și inima tuturor celor care l-au cunoscut și mai ales a celor cu care a lucrat direct, printre care se numără și semnatara acestor rânduri.
Mihaela Stefanescu
Conservator - coordonator
Muzeul memorial "Paul Constantinescu"
Sâmbătă, 19 Februarie 2022 10:53
La propunerea lui Nicolae Iorga, preşedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Brâncuşi a fost decorat cu ordinul “Meritul cultural pentru artă plastică".
În fiecare an, în data de 19 februarie, este omagiat Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. În 2022, se împlinesc 146 de ani de la nașterea sa.
Personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX-lea, Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, contribuind semnificativ la transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă. Este artistul care a asimilat în opera sa „toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o”, după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul "Constantin Brâncuşi" (Editura Meridiane, 1966).
Sursa principală de inspiraţie a artistului o reprezintă arta populară românească, el reuşind să îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene. Lucrările sale exprimă viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, artistul renunţând la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor.
La 22 septembrie 1931, statul român l-a decorat pe Constantin Brâncuşi cu ordinul "Meritul cultural pentru artă plastică", la propunerea lui Nicolae Iorga, care era atunci preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Secretar de Stat la Departamentul Cultelor. Brâncuşi a fost printre primii oameni valoroşi care au primit acceastă recunoaştere oficială din partea autorităţilor române. Ordinul Meritul Cultural este o decorație acordată pentru realizări deosebite în domeniul cultural, care a fost înființat în 1931 printr-un Decret Regal.
Muzeograf Mihaela Voicea
Joi, 17 Februarie 2022 09:23
S-a născut la 2 octombrie 1911, la Zimnicea şi moare la 17 februarie 1971, Bucureşti. Este fiul Paulinei Paraschivescu (născută Scorţeanu) şi al lui Romulus Paraschivescu, învăţători. Urmează şcoala primară la Vălenii de Munte, liceul la „Sf. Petru şi Pavel” din Ploieşti şi face studii de arte plastice la Cluj şi la Bucureşti, aici devenind apoi student la Facultatea de Litere şi Filosofie.
Debutează în 1929, cu poezia “Iubire”, semnată Emil Soare, la „Povestea”, „foaie de expoziţie literară în versuri” din Predeal-Sărari. Îşi continuă activitatea publicistică la „Gazeta învăţătorilor prahoveni” din Ploieşti (1930). Ulterior colaborează la numeroase publicaţii, majoritatea de stânga, fiind şi secretar de redacţie la „Era nouă” (1936), redactor la ziarul „Timpul” (1936-1938), unde conduce pagina de literatură şi artă, semnând cu pseudonimul Paul Scorţeanu (numele bunicului matern). În 1939 este numit şef al Biroului Presei, la Cluj. Redactează „Gazeta statului” (cu Ion Vinţe) şi face parte din grupul care animă revista clujeană „Ţara nouă” (1939-1940), de orientare democratică radicală.
Reîntors la Bucureşti, la „Timpul” (1940-1943), reia conducerea paginii culturale şi trece în aceeaşi calitate la „Ecoul” (1943-1944), cotidian condus de Mircea Grigorescu. După război lucrează la „Scânteia” şi la „România liberă” (1944-1946), e redactor-şef la „Revista literară” (1947), ulterior la „Almanahul literar” din Cluj (1949-1952), după care se retrage din presă până la mijlocul anilor ’60. Acum iniţiază, cu o pasiune irepresibilă, „Povestea vorbii”, supliment al revistei „Ramuri” (1966-1969).
Animator literar de vocaţie, şi-a dedicat o parte însemnată a activităţii descoperirii de noi talente. Locuieşte o vreme la Braşov, apoi la Bucureşti, pentru a se izola, în cele din urmă, la Vălenii de Munte, unde va fi şi înmormântat.
După un debut de „mare succes“, în 1941, cu Cântice ţigăneşti (cu mai multe ediţii „adăugite“ în 1957, 1958, 1972 etc.), Miron Radu Paraschivescu mai publică şi alte remarcabile volume de versuri.
Conştiinţa lirică deschisă, e un declarat patetism, dar şi poet în descendența lui Anton Pann, evocând, în “Cântece ţigăneşti”, “raiul beteag” al unei umanităţi fruste şi pitoreşti, Miron Radu Paraschivescu dovedeşte disponibilităţi remarcabile şi în domeniul meditaţiei filozofice. Fără ca starea de accentuată intelectualitate să altereze cumva fiorul liric, o mare parte din poeziile volumului “Laude”, dezvoltat ulterior în “Laude şi alte poeme”, sunt expresii ale uimirii în faţa naturii. Peste sufletul inocent al poetului se arcuieşte însă prudent cumpăna înţelepciunii, în aşa fel încât tainele sunt integrate într-o ordine superioară, în care micul şi marele cosmos se armonizează şi îşi corespund.
“Cine ar fi pătruns ca neofit în lumea literarã bucureşteană din anii ‘60 ai secolului trecut, ar fi întâlnit, de bună seamă, un bărbat de înălţime mijlocie, cu faţa oacheşă, gesturi neliniştite şi privire pãtrunzãtoare, înveştmântat de obicei cu eleganţã de boier scãpãtat însã cultivând o conduitã populistã şi grandilocventã ce îi dãdea un fel de fascinaţie şi crease un fel de mitologie. Acest personaj neobişnuit, locuind, precum Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte şi primind ceremonios şi confratern pe oricare începãtor (aşa cum procedase odinioarã şi Alexandru Vlahuţã), era Miron Radu Paraschivescu, autor al “Cânticelor ţigãneşti “ şi, o vreme, animator al unei publicaţii de poezie, intitulatã, cu o formulã antopannescã, “Povestea vorbei”. Omul avea, într-adevãr, geniu în raporturile cu debutanţii şi este înafarã de orice îndoialã cã Miron Radu Paraschivescu a rãmas şi astãzi chiar, pentru nu puţini, un obiect de adoraţie şi un izvor de legende în felul celor ce „beatificã“, o generaţie mai încoace, pe Nichita Stãnescu” – scria Artur Silvestri în, Radiografia spiritului creol – Cazul Miron Radu Paraschivescu.
Jurnalul său este un jurnal de eternă criză, dar şi un jurnal de creaţie, transformat, pe parcurs, în acea operă unică la care Miron Radu Paraschivescu visa de multă vreme, dar pe care o căutase în genuri ce nu i se potriveau: mai întîi poezia, apoi teatrul, în cele din urmă romanul. Veşnic neliniştit, măcinat de tulburări psihice, chinuit de absenţa imaginii paterne în formarea existenţei sale şi de prezenţa resimţită opresiv a imaginii materne, Miron Radu Paraschivescu face din jurnal terapie psihanalitică, pe care o aplică atît propriului său destin, cît şi evenimentelor istoriei. Grila prin care citeşte istoria este, de fapt, grila psihanalitică prin care se citeşte pe sine.
Când rosteşti numele poetului, gândul îţi zboară la originea lui. Călător din fire, vine dinspre Vălenii de Munte, judeţul Prahova, întâmpinat de istoria ce domină acest loc mirific . Pe malul râului Teleajen, unul dintre locurile îndrăgite ale poetului, încă vibrează emoţia şi amintirea lui Miron Radu Paraschivescu. Dragostea şi devotamentul lui faţă de locul natal, admiraţia faţă de frumuseţile naturii, o dată cu trecerea timpului, oricine poate auzi în adierea vântului poeziile lui exprimate cu o gingăşie aparte a unor gânduri sensibile şi curate. Sufletul lui împrejmuieşte Vălenii de Munte cu toată gama sentimentelor lui exprimate-n creaţiile sale .
muzeograf Mihaela Voicea
Marţi, 15 Februarie 2022 15:42
În 15 februarie 1840, s-a născut la Craiova, Titu Liviu Maiorescu, academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român mason, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului al XX- lea. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza junimismului politic și „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici.
Titu Maiorescu, fotografie originală, 1882.
Exponatul face parte din patrimoniul Muzeului ”Ion Luca Caragiale”, Ploiești,
secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
Vă propun să călătorim în timp, pentru a înțelege cum era omul Titu Maiorescu, văzut de contemporanul său, Alexandru Vlahuță:
”Între 50 și 55 de ani. Talie mijlocie, conformație puternică; figură calmă, de o seriozitate impunătoare. În vorbă, în privire, în gest, păstrează-ntotdeauna aceeași măsură și siguranță, a omului care se observă și se simte stăpân pe el. O bogată cultură științifică și literară dă acestei naturi, așa de bine înzestrate o distincție și-o superioritate remarcabilă. Gust, rafinament, simțire dreaptă, vedere limpede și de o extraordinară agerime; D. Maiorescu un neîntrecut cunoscător de tot ce e artă. El știe să admire, și din tot sufletul admiră ce e frumos, chiar când opera ar veni de la un om care l-ar fi urât. Întotdeauna a căutat să adune în jurul său, să povățuiască și să îndemne la muncă, pe tinerii în care descoperea un început de talent. Pe mulți i-a scos la lumină; cu unii s-a înșelat. Mi-aduc aminte, acum zece ani, a crezut și despre mine c-aș da oarecare semne… Acestei credinți, care- o mărturisesc cu durere- nu s-a realizat datoresc fericirea de a fi cunoscut pe D-nul Maiorescu acasă la D-sa. În momentul acesta îl văd, în salonul de lângă bibliotecă, stând la masa din mijloc, c-un creion în mână; în fața D-sale un începător citește, cam emoționat, o tragedie în versuri; câțiva tineri ascultă, și urmăresc cu luare-aminte pe chipul D-lui Maiorescu cum trec de lămurit urmele tragediei; D-nii Teodor Rosetti, J.Negruzzi, Mandrea și alții se retrag în bibliotecă; eu stau sfiicios într-un colț ș-admir răbdarea și seninătatea olimpică a D-lui Maiorescu. S-a isprăvit un act. Aud un glas sonor, de o vibrare muzicală…toți vin să asculte. Vorbește amfitrionul; el e cât se poate de familial și de intim, casa lui n-are nimic din solemnitatea și răceala severă a ”caselor mari” și totuși am sentimentul că mă găsesc într-un templu. Nu știu ce aer de sărbătoare, ce viață particulară capătă vorbele în gura D-lui Maiorescu? Iar când citește o bucată literară, e un maestru, un virtuoso, care interpretează perfect gândul și emoțiunea compozitorului.
Ca orator și scriitor e magistral. Spusă sau scrisă, fraza D-lui Maiorescu e clară, vie și perfect construită.
Semne particulare: pururea același – senin ca un zeu.”
Bibliografie: ”Amintiri despre Titu Maiorescu”, editura Junimea, Iași – 1973
ing. Monica-Violeta BOSTAN
Conservator Muzeul ”Ion Luca Caragiale”, Ploiești
Mai multe articole..
Pagina 5 din 111