Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
înfiinţat în anul 1955 prin strădania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este astăzi o prestigioasă instituţie de cultură, care prin cele 16 secţii muzeale deschise publicului, valorifică expoziţional, ştiinţific şi cultural-educativ, creaţii materiale şi spirituale din patrimoniul prahovean, naţional şi universal.

"Muzeul trebuie sa fie o şcoala de istorie a gustului - şi, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa întinda mâna catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cât poate mai mult."

LANSARE DE CARTE

Lansare de carte la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova
I. L. Caragiale: Viața și opera, o biografie de atmosferă
 
Didactica Publishing House, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și Muzeul “Ion Luca Caragiale” Ploiești anunță lansarea biografiei „Ion Luca Caragiale: Viața și opera”, o abordare mai puțin convențională asupra activității unuia dintre autorii care a influențat semnificativ literatura română. Evenimentul de lansare va avea loc vineri, 18 noiembrie, de la ora 10.00, la sediul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie din Ploiești, din str. Toma Caragiu, nr. 10, în prezența autorului, prof. Gabriela Gîrmacea și va fi urmat de o sesiune de autografe.
 
Prin intermediul cărţii pe care o lansăm la Ploieşti, ne propunem să aducem în atenţia publicului biografia de atmosferă. A fost scrisă cu intenţia de a contura contextul în care Caragiale a creat, evidenţiind fapte, mentalităţi şi idei pentru a contura repere în înţelegerea operei. Ilustraţiile, fotografiile, cronologia celor mai importante momente în evoluţia mişcării teatrale constituie un demers de apropiere a cititorului pentru a citi şi a înţelege opera lui I. L. Caragiale”, a precizat prof. Gabriela Gîrmacea, autorul biografiei.
 
 
 La finalul biografiei, se află o carte de buzunar cu schiţe reprezentative din opera scriitorului, o modalitate de a interacționa cu opera lui Caragiale ușor și un detaliu ce își propune să îi apropie și mai mult pe cititorii de vârstă școlară de creația clasică.
 
Didactica Publishing House are în ADN-ul său educația, formală și non-formală deopotrivă. Ne dorim să atragem spre lectură generațiile tinere, să le trezim prin intermediul cărților curiozitate și dorința de a învăța. Abordăm în portofoliul nostru autori contemporani, români și străini, dar nu putem să uităm de clasici, cei care stau la baza literaturii de astăzi. De aceea, susținem activ demersurile constante ale prof. Gabriela Gîrmacea de a-i apropia pe elevi de clasici, într-o manieră adaptată stilului lor de a citi și de a învăța, și ne bucurăm că eforturile noastre sunt susținute de Muzeul „Ion Luca Caragiale” Ploieşti și de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova”, a precizat Florentina Ion, fondator Didactica Publishing House.
 
„I.L.Caragiale: Viața și Opera” face parte din colecţia Biografii, prin care editura îşi propune să aducă în atenţia cititorilor viaţa şi opera marilor scriitori ai literaturii române. Scrise cu intenţia de a contura un context al vremurilor pe care cititorii să-l înţeleagă uşor, cărţile dezvăluie fapte, mentalităţi şi idei în jurul cărora s-a construit o personalitate şi fixează repere pentru înţelegerea operei. Din colecție mai face parte și „Mihai Eminescu: Viața și Opera”.
   

EXPOZIŢIE TEMPORARĂ

Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, are plăcerea de a vă invita joi, 17 noiembrie 2022, ora 11:00, la sediul său din Vălenii de Munte, str. George Enescu, nr. 3 la vernisajul expoziției de pictură „Mișu Popp (1827 – 1892). O galerie de portrete – mărturii sociale și istorice”.
Adevărate documente, tablourile sale de rezonanţă romantică, cu elemente caracteristice stilului Biedermaier surprind, în reprezentări plastice ce depășesc normele și idealurile picturii academiste, viața societății în care talentatul pictor transilvănean a trăit și a creat. Bine concepute și executate, lucrările lui Mișu Popp rămân, mărturie peste timp, o dovadă a talentului și sârguinței acestui artist credincios ținutului său natal, profund atașat idealului de unitate națională a poporului român.



Expoziția cuprinde o selecție de 15 lucrări de pictură: personalităţi istorice, culturale, figuri din societatea ardeleană și bucureșteană a epocii reunite într-o galerie reprezentativă de portrete realizate între anii 1866 – 1882.
Vă așteptăm cu drag!
Muzeografi Ioana Constantin şi Ioan Sorin Lungu
   

Simpozionul Național „TIMPUL ȘI OMUL”

Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” Ploiești, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, organizează în perioada 3-4 noiembrie 2022, cea de a XXII-a ediție a Simpozionului Național „TIMPUL ȘI OMUL”.
Deschiderea lucrărilor simpozionului, va avea loc în data de 3 noiembrie 2022, la orele 11°°, în sala Auditorium a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10.
La această manifestare anuală participă invitați din țară, specialişti din muzee, cadre didactice din învățământul universitar și preuniversitar, colecţionari și pasionaţi de orologerie, restauratori în domeniu, care vor aborda diferite teme legate de măsurarea timpului, invenţii şi inventatori celebri de ceasuri.



Prima ediţie a Simpozionului Național „Timpul și Omul” a avut loc în 1991, ca un demers firesc al Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” în contextul în care patrimoniul său unic în țară oferă posibilități generoase de studiu și cercetare pentru specialişti și pasionaţi de pretutindeni, fiind o sursă aproape inepuizabilă de documentare în ceea ce priveşte mijloacele de măsurare a timpului ce datează din secolul XVI şi până în secolul XX; printre invitaţi s-au aflat şi nume celebre din lumea cultural-istorică românească, cum ar fi istoricul Georgeta Filliti – membru de onoare al Academiei Române şi acad. Răzvan Theodorescu- istoric de artă, doctor în ştiinţe istorice.
   

EXPOZIŢIE TEMPORARĂ

Muzeul „Ion Luca Caragiale”, secţie a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova vă invită vineri, 14 octombrie 2022, ora 11.00, la sediul său din Ploieşti, str. Kutuzov nr. 1, să participaţi la vernisajul expoziţiei temporare itinerante „Țesătura tradițională, motiv și inspirație”. Proiectul expozițional dedicat țesăturii tradiționale românești este rodul unui parteneriat de colaborare între Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești.



O nouă provocare pentru tinerii artiști ploieșteni: „caligrafia” pânzei, a costumului popular românesc, purtător de semne și simboluri. A fost o vreme în istoria costumului tradițional românesc în care geometrismul estetic a fost covârșitor. De la simplitate la noblețe, de la serialitate la diversitate, de la taina semnului la rostul culorilor. Într-un joc al memoriei și al prezenței, tinerii artiști ai Colegiului de Artă „Carmen Sylva” sub îndrumarea distinselor doamne profesoare Liliana Marin, Georgiana Tudor, Lavinia Răican și Mădălina Gheorghe-Tănase ne demonstrează că însemnele portului popular românesc continuă să fie resursă creativă pentru prezent.
Vă asteptăm cu drag!
Monica Cîrstea, muzeograf
   

MATINEU MUZEAL

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești, str. Toma Caragiu, nr. 10, organizează vineri, 14 octombrie 2022, ora 9.00, matineul muzeal „100 de ani de la Încoronarea Regilor României Mari”. Participă la acest eveniment elevii claselor a V-a A, a V-a B, a VI-a A şi a VI-a B de la Şcoala Gimnazială „Radu Stanian” Ploieşti, coordonaţi de doamnele profesoare Roxana Negoiţă, Cristina Stoica, Denisa Irimia şi Diana Călugăru.
Evenimentul este prilejuit de aniversarea a 100 de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca Regi ai României Mari, la 15 octombrie 1922, în Catedrala Încoronării din Alba-Iulia.

Monica Cîrstea, muzeograf
   

125 de ani de la Inaugurarea Monumentul Vânătorilor din Ploiești

Acum 125 de ani, în ziua de 12 octombrie 1897, se inaugura la Ploiești Monumentul Vânătorilor, ridicat în amintirea vitejilor eroi participanți la Războiul de Independență din 1877-1878. Acesta a fost primul monument din țară dedicat soldaților care au luptat în acest război.
 
 
Această lucrare de artă ridicată în Ploiești consacrată omagierii eroismului ostașilor prahoveni din Batalionul 2 Vânători, condus de maiorul Alexandru Candiano-Popescu, căzuți eroic în Războiul de Independență, la cucerirea redutei turcești Grivița la 30 august 1877, se află situat în Piața 1 decembrie 1918 (Gara de Sud).
În 1890 apare inițiativa tânărului Ioan Gr. Sorescu de a ridica pe unul din rondurile Bulevardului Independenței din orașul Ploiești un monument dedicat vitejilor vânători, morți cu glorie pe câmpiile Bulgariei. Monumentul a fost ridicat în urma intensei activități de strângere de fonduri realizată de Comitetul de acțiune format din cinci membri: Ioan Gr. Sorescu, Z. Ovessa, N. L. Gogoașă, Nicolae Prușanu și C. Simionescu. El a costat în acea vreme suma de 60.000 de lei, bani strânși prin subscripțiune publică timp de 7 ani, de la peste 20.000 de cetățeni din toată țara. Pe lângă sistemul listelor de subscripţie, Comitetul de acţiune a apelat şi la alte mijloace pentru strângerea fondurilor, prin organizarea de baluri, serate dansante cu tombole şi concerte, fie în mod direct, fie cu ajutorul doamnelor din diferite oraşe ale ţării cărora le trimiseseră apeluri în acest sens.
Realizarea monumentului a fost încredințată sculptorului George Vasilescu. Lucrarea a fost executată în Italia, la Veneția și Milano, între anii 1893-1897, din granit și bronz.
 
 
Monumentul cu baza, obeliscul și vulturul (cu aripile desfăcute și ținând în cioc stindardul Batalionului 2 Vânători) cu o înălțime de 14 m, și cele patru statui din bronz, realizate în mărime naturală, reprezentând pe vânători domină clădirea gării de sud. Piesele monumentului au fost transportate cu vaporul de la Veneția până la Brăila, și de aici la Ploiești cu trenul, în primăvara anului 1896. Pe parcursul drumului cu vaporul, o parte din piesele componente s-au deteriorat și inaugurarea a trebuit să fie amânată cu un an de zile până când sculptorul a făcut alte piese în locul celor avariate.
Ianugurarea monumentului nu a putut avea loc pe 30 august când s-ar fi împlinit 20 de ani de la cucerirea redutei Grivița, din cauză că lucrările de amenajare din preajma acestuia nu erau terminate. Dezvelirea monumentului a avut loc în ziua 12 octombrie 1897, în Piața Vânătorilor de atunci (unul din rondurile bulevardului Independenţei din oraşul Ploiești). La festivitate au luat parte regele Carol I, prințul moștenitor Ferdinand, primul-ministru Dimitrie A. Sturdza, miniștri, senatori, deputați, personalități ale vieții politice și culturale, generali și ofițeri, mulți dintre ei participanți la luptele din războiul de independență, chiar la cucerirea redutei Grivița, în frunte cu Alexandru Candiano-Popescu, fostul comandant al Batalionului 2 Vânători Parhova în asaltul de la Grivița. Au mai participat autoritățile județene și locale, Ioan Gr. Sorescu, preşedintele Comitetului de acţiune, autorul monumentului, sculptorul George Vasilescu, și aproape o sută de veterani din batalionul de vânători, printre care și Nicolae Prușanu (reprezentantul veteranilor), Grigore Ion cuceritorul stindardului turcesc al redutei Grivița, sute de ploieșteni.
 
 
 
În Primul Război Mondial monumentul a fost deteriorat de trupele germane de ocupație, fiind restaurat și reinaugurat în septembrie 1927. A suferit avarii și în cel de-al Doilea Război Mondial provocate de bombardamentele aliate și germane. Edilii de atunci ai orașului, pentru a-l feri de o distrugere totală, l-au demontat, evacuându-l și punându-l la adăpost. După 10 ani de la terminarea războiului, a fost restaurat și amplasat în strada B. P. Hașdeu (în parcul de lângă Gara de Sud), făcându-se o nouă inaugurare la 23 august 1954. În urma cutremurului din 4 martie 1977, monumentul a fost demontat, restaurat din nou și strămutat în piața Gării de Sud (unde se află și astăzi). La 23 august 1980, acest simbol al eroismului prahovean, a avut o nouă festivitate de reinaugurare, deoarece au fost refăcute inscripțiile și replacat obeliscul.
George Tudorică a identificat statuile care îi înfățișează pe cei patru vânători de la baza monumentului. În urma vastei documentării pentru realizarea monografiei monumentului acesta a aflat că sculptorul George Vasilică a folosit ca modele pentru realizarea statuilor personaje reale, trei dintre ei fiind foști participanți în Războiul de Independență, iar al patrulea, președintele Comitetului de acțiune.
Nicolae Prușanu a servit primul, ca model al sculptorului pentru una din statuile vânătorilor. Statuia îl reprezintă ,,ținând arma în ambele mâini, gata de atac’’ (în partea de sud-est). Este singurul dintre cei patru ostași care poartă barbă.
Al doilea vânător identificat este Grigore Ion, vânătorul care în luptele de la Grivița, cu ajutorul a încă doi camarazi ai săi (caporalul Nica Vasile și Stan Gheorghe), a reușit să captureze primul drapel otoman din războiul de independență. Satuia ce-l reprezintă este în poziție ,,pentru onor prezentați arm’’ (în partea de nord-vest).
 
 
 
Cea de-a treia statuie îl reprezintă pe avocatul Ioan Gr. Sorescu care deși n-a luat parte la luptele de la Grivița, având doar patru ani la momentul desfăşurării războiului, a fost ales model datorită rolului său în ridicarea monumentului, în calitate de inițiator și președinte al Comitetului de acțiune. Nefiind luptător, statuia îl arată ținând arma ,,în poziție de repaus’’ (în partea de sud-vest).
A patra statuie reprezintă pe Anton Neagu Uraru. Era al treilea gormist al batalionului de vânători, care și-a început misiunea după ce primii doi gorniști ai unității au căzut la datorie în cele dintâi lupte. Statuia îl reprezintă ,,cu arma pe umărul stâng și cu goarna în mâna dreaptă’’.
La banchetul ce a precedat festivitățile prilejuite de inaugurarea monumentului, organizat de autoritățile locale pentru membrii Comitetului de acțiune și veteranii prezenți, generalul Alexandru Candiano-Popescu, comandantul Batalionului 2 Vânători, în ziua de 30 august 1877, a ținut un discurs în care spunea:
,,...Acum 20 de ani, pornind la atacul Griviţei, ziceam Batalionului II de Vânători: „Cei care vor muri, vor trăi în amintirea ţării!” Spusele mele s-au adeverit. Monumentul ridicat vânătorilor o dovedeşte. Acest monument este un omagiu al recunoştinţei publice. Şi el nu va pieri căci nu e târnăcop, nici nu e vreme, care să dărâme ceea ce zideşte recunoştinţa unui neam cu întinse aspiraţiuni către viitor...’’
Monumentul Vânătorilor este unul dintre simbolurile orașului Ploiești, al aduceri aminte, mărturie peste veacuri a eroismului ostașilor prahoveni în războiul pentru obținerea Independenței României.
 
 
Bibliografie selectivă
• Jertfele prahovenilor monumentele recunoștinței, Eugen Stănescu, Iulia Stănescu, Mircea Cosma, Neculai Moghior, Gavril Preda, Maria Lia Dulgheru, Editura Mectis, Ploiești, 2001.
• Anuarul Muzeului de istorie și arheologie Parhova, III, Ploiești, 1986.
• Paul D. Popescu, Ploieştii şi Prahova în vremea dobândirii independenţei de stat a României [1871-1878], Ploieşti, Editura Ploieşti-Mileniul III, 2002.
• Adrian Stan, Inaugurarea Monumentului Vânătorilor, Țara Bârsei, Serie Nouă, nr. 12, 2013.
 
muzeograf Monica CÎRSTEA
   

EXPOZIŢIE TEMPORARĂ

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, vă invită miercuri, 12 octombrie 2022, ora 10.00, la vernisajul expoziţiei temporare „125 de ani de la Inaugurarea Monumentului Vânătorilor”. Proiectul expoziţional este rodul unui parteneriat de colaborare între Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi Colegiului de Artă Carmen Sylva”, Ploieşti.

Aniversarea a 125 de ani de la Inaugurarea Monumentului Vânătorilor, unul dintre simbolurile oraşului Ploieşti, mărturie peste veacuri a eroismului ostaşilor prahoveni în războiul pentru obţinerea independenţei României, reprezintă scopul expoziţiei.
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova prin această expoziţie valorifică din bogatul său patrimoniu Cărţi Poştale ce înfăţişează Monumentul Vânătorilor în diferite perioade de timp şi medalii. Expoziţia îmbină piese de patrimoniu şi interpretări ale monumentului realizate de tinerii artişti ai colegiului în diferite tehnici.
Vor expune elevi din clasele a VI-a B, a VII-a B, a IX-a B, a X-a B, a XI-B, a XII-a B şi a XII-a C ai Colegiului de Artă Carmen Sylva”, Ploieşti, din clasele profesorilor Liliana Marin, Adriana Brăileanu, Georgiana Tudor, Mădălina Gheorghe-Tănase, şi Alexandru Leu.
 
Vă aşteptăm cu drag!
Monica Cîrstea, muzeograf
   

9 octombrie 1932 - Inaugurarea Căminului „Societății Corpului Didactic primar din județul Prahova”

Astăzi se împlinesc 90 de ani de la inaugurarea Căminului Societății Corpului Didactic primar din județul Prahova, una dintre clădirile emblematice ale Ploieștiului interbelic.
 
Întemeiată la 4 ianuarie 1920, „Societatea Corpului Didactic primar din jud. Prahova” avea ca scop principal ajutorarea membrilor și a familiilor acestora în caz de boală și deces, precum și a copiilor săraci și merituoși în vederea continuării studiilor. Un alt scop prevăzut în Statute era și acela de „a clădi în Ploești un Cămin al societății în care să se instaleze Internatul fiilor membrilor, Cercul didactic, Biblioteca și magazinul de consum”. Înființată din inițiativa lui Ioan A. Grigorescu, Societatea a dobândit statutul de persoană juridică în anul 1924. Cât timp a stat sub președinția celui ce o înființase (1920-1932), această asociație a învățătorilor a reușit să-și înființeze o bancă (1927), o bibliotecă (1929) și o librărie (1931), dar, cel mai important, să ridice o impozantă clădire în centrul orașului, pe strada Regina Maria nr. 7.
 
 
Ioan A. Grigorescu - Inspector şcolar, licenţiat în Drept, iniţiatorul Căminului cu toate componentele lui

 
Faţada Clădirii Căminului
 
Arhitectul angajat să realizeze planurile imobilului a fost Toma T. Socolescu, antreprenori fiind E. Pomponiu și C. Alexandrescu. Lucrările au început în primăvara anului 1925, iar la 28 iunie a fost pusă piatra de fundație în prezența primului ministru - Ion I. C. Brătianu, a ministrului școalelor - dr. C. Angelescu, a prefectului județului - Spirea N. Sorescu, și a primarului orașului - G. Fotescu. Din Raportul Consiliului de administrație al Societății către adunarea generală ordinară de la 9 octombrie 1932 aflăm date importante despre costul total al clădirii. În intervalul 1924 - 31 decembrie 1931 s-a cheltuit pentru construirea Căminului suma de 13.036.308 lei, care includea și contravaloarea terenului achiziționat în 1924 (530.000 lei). Mare parte a acestei sume a provenit din donații, cifrate la 6.586.464,87 lei, cele mai consistente fiind ale autorităților publice: Prefectura jud. Prahova – 1.760.000 lei, Ministerul Instrucțiunii Publice – 1.400.000 lei și Primăria orașului Ploiești – 570.000 lei. Celelalte fonduri au provenit din cotizațiile membrilor (2.268.139 lei), din diverse serbări organizate de Societate (586.150,19 lei) dar și din împrumuturi de la Banca Societății Corpului Didactic primar sau de la Creditul Funciar Urban din București.
 
Clădirea a fost finalizată, cel mai probabil, la finele anului 1927 sau în primăvara anului 1928. Imobilul avea sală de teatru-cinematograf, o alta specială pentru tipografie, la subsol, alta pentru conferințe, bibliotecă, dormitoare pentru elevi - fii de învățători, opt camere de găzduit, camere pentru învățătorii pensionari fără cămin, infirmerie, baie, spălătorie, locuință pentru director și personalul de serviciu, birouri, calorifer, etc.
 
 
Biblioteca
 
 
 
Sala de conferinţe
 
 
Sala de meditaţii a elevilor internatului

 
Dormitorul elevilor
 
Primul spațiu dat în exploatare a fost sala de teatru-cinematograf. În aprilie 1928, Primăria Ploiești înainta Ministerului Cultelor și Artelor cererea d-lui Vasile Mihăilescu în vederea eliberării autorizației de funcționare a „cinematografului «Carageale» din str. Regina Maria nr. 7”. Conform Procesului verbal al Comisiei de verificare a sălilor de cinematograf din Ploiești, sala avea „un total de 240 locuri fixe, 56 locuri în loji și 47 la balcon”. Totodată, în Raportul Consiliului de administrație al Societății din 1932, se preciza faptul că în cursul anului 1928 fusese strânsă din reprezentații de cinematograf suma de 34.592 lei, iar în ultimii trei ani de funcționare acesta adusese venituri de cca. 750.000 lei. Pe parcursul perioadei interbelice sala de teatru-cinematograf a mai funcționat sub denumirile „Lux” și „Roxy/Roxi”.
 
 
Sala de teatru şi cinematograf
 
Cele două spații existente la parterul clădirii au fost inițial închiriate și în ele au funcționat două prăvălii până în anul 1931 când li s-a dat adevărata întrebuințare pentru care fuseseră create: sedii ale Băncii și Librăriei Corpului Didactic primar, care împreună plăteau o chirie anuală de 100.000 lei. Internatul și camerele de găzduit au fost date în folosință în cursul anului 1930, aducând venituri în anii 1930-1931 de 131.873 lei, respectiv 35.017 lei.
 
 
Librăria
 
 
Banca
 
Inaugurarea oficială a Căminului Societății Corpului Didactic primar din jud. Prahova a avut loc duminică, 9 octombrie 1932, în prezența ministrului Instrucțiunii Publice, prof. Dimitrie Gusti și a altor oficialități locale. După oficierea serviciului divin de către P. S. Sa Arhiereul Tit Simedrea, a luat cuvântul inspectorul școlar Ioan A. Grigorescu, președintele Societății și inițiatorul edificării Căminului, care a făcut un scurt istoric al construirii acestuia, a elogiat pe colaboratorii săi și a adus mulțumiri ministrului și celorlalți invitați pentru participarea la eveniment. A urmat la cuvânt d-l D. V. Țoni, președintele Asociației Învățătorilor din țară, care a admirat gestul învățătorimii prahovene de a fi ridicat în acele vremuri grele această instituție, urmat apoi de P. S. Sa Arhiereul Tit Simedrea care a dat binecuvântarea sa învățătorilor prahoveni. Ultimul a luat cuvântul ministrul Dimitrie Gusti care a precizat că prin edificarea acestui cămin învățătorimea prahoveană a înființat o instituție programatică, adăugând: „D-v prahovenii ați făcut ceva trainic, creând o pildă pentru învățătorii din toate județele. Sper să găsească imitatori. Aștept să văd care județ va avea cinstea să vă urmeze pe acest drum”. După terminarea discursului, ministrul D. Gusti, însoțit de inspectorul Grigorescu, a vizitat întreg Căminul, felicitând pe ctitori și semnând în cartea de aur a instituției. Inaugurarea a fost urmată, la ora 13.00, de un banchet de 600 de persoane ținut în sala „Azuga”, oferit de proprietarul restaurantului, d-l Costică Martinescu, atmosfera fiind întreținută de corul condus de prof. G. Comișel și de orchestra fraților Hubert condusă de d-ra Cristina Hubert.
 
La scurt timp după inaugurarea Căminului, membrii Societății Corpului Didactic primar din jud. Prahova s-au întrunit în adunare generală extraordinară în care au hotărât schimbarea denumirii societății în „Asociația Învățătorilor din jud. Prahova” și afilierea la Asociația Generală a Învățătorilor din România, cu modificarea statutului și alegerea unei noi conduceri, inspectorul Ioan A. Grigorescu considerând că și-a îndeplinit cu succes scopul propus de edificare a Căminului societății cu toate componentele lui. Clădirea din strada Regina Maria nr. 7 a continuat să ființeze și să fie cunoscută în epocă sub denumirea de „Căminul învățătorilor prahoveni”.
 
Instaurarea regimului comunist a dus la naționalizarea imobilului. Parterul a adăpostit cinematograful „Tineretului” iar spațiile de locuit de la etaje au fost reconfigurate și puse la dispoziția unor familii. După 1990, clădirea, care a suferit importante avarii la cutremurele din 1940 și 1977, a fost retrocedată sindicatului din învățământ. Ulterior a fost vândută unui investitor particular care a inițiat o restaurare a imobilului, însă din cauza falimentului acestuia lucrările s-au oprit. Intrată recent în posesia altui proprietar, clădirea este supusă, din vara acestui an, unor lucrări de construcție neautorizate, lipsa panoului de identificare a investiției sugerând acest fapt.
 
Imobilul figurează în Lista monumentelor istorice din județul Prahova, fiind înscris sub codul PH-II-m-B-16301.
 
muzeograf Adrian STAN
   

5 octombrie - ZIUA MONDIALĂ A EDUCAŢIEI

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale vă invită, în perioada 3-5 octombrie 2022, să participaţi la următoarele activităţi culturale dedicate Zilei Mondiale a Educaţie, inaugurată în anul 1994 de UNESCO şi Organizaţia Internaţională a Muncii:

• Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Buşteni
str. Tudor Vladimirescu nr. 1, tel. 0244/321 080
3 octombrie 2022, ora 11.30
Matineu muzeal: Educaţia – cheia succesului
- în colaborare cu Şcoala Gimnazială „Nestor Urechia” Buşteni, înv. Carmen Săcuiu.

Muzeul „Casa Domnească” Brebu
comuna Brebu, Aleea Casa Domnească, nr. 3, tel. 0244/357 731
4 octombrie 2022, orele 10.00 – 12.00
Matineu muzeal: Scrisoare pentru dascălul meu
- elevii compun scrisori prin intermediul cărora își exprimă recunoștința față de cadrele didactice care le-au marcat parcursul școlar.
- participanți: elevii Școlii Gimnaziale „Matei Basarabˮ Brebu, alți invitați.

Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte
str. George Enescu nr. 1-3, tel. 0244/280 861
5 octombrie - Ziua Mondială a Educaţiei – articol online
- şef secţie, muzeograf Mihaela Voicea.

Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” Ploieşti
str. Nichita Stănescu, nr. 1, tel. 0344/100 768
5 octombrie 2022
Profesorii – şlefuitori de „diamante” – articol online
- muzeograf Argentina Istrătescu.


   

Concursul Naţional de Interpretare şi Creaţie Muzicală

"Paul Constantinescu", ediţia a XXVII-a

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secția sa, Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” din Ploiești, vă anunţă că în perioada 9-11 decembrie 2022, va avea loc cea de-a XXVII-a ediție a Concursului Național de Interpretare și Creație Muzicală „Paul Constantinescu”.

 
 
Regulamentul şi fişa de înscriere la concurs sunt disponibile şi pe paginile de Facebook:
Muzeul Memorial "Paul Constantinescu" Ploieşti
 
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
   

Pagina 5 din 117