- Eroare
Marţi, 24 Ianuarie 2023 09:59
Legenda Mân?stirii Putna
Într-o zi de toamn?,eu cu familia mea ne-am hot?rât s? mergem în vizit? la m?n?stirea Putna. Auzisem multe cuvinte frumoase despre aceast? m?n?stire.
Dup? un drum greu, într-un final am ajuns la cazare. Ne-am l?sat bagajele acolo, apoi am plecat s? vizit?m m?n?stirea. Era o m?n?stire frumos zidit?, un design foarte frumos din punct de vedere arhitectural. Pe exterior avea arcade ie?ite în eviden??,care îi d?deau m?n?stirii un efect superb. Eram tare curioas? s? aflu cine a zidit ?i cine a avut ideea construirii acestei m?n?stiri. Curioas? fiind, m-am dus la p?rin?ii mei pentru a-i întreba dac? nu cumva ?tiu ei aceast? legend?...legend? m?n?stirii. Din p?cate,ei nu o ?tiau, a?a c? am r?mas pu?in mâhnit?...â
Ne-am mai plimbat ce ne-am mai plimbat ?i deja se însera. Ne-am dus la cazare pentru a merge la somn. M-am pus în pat ?i dintr-o dat?, m-am trezit într-o p?durice, iar în fa?a mea era un domn mai pitic,c?lare pe un cal. S-a dat jos ?i am putut s? îl v?d mai bine. Avea o coroana fantastic? în vârful capului, p?rul lung, o musta?? ce îi acoprerea buza de sus ?i care se întindea pe o parte ?i de alta a gurii, o bluz? ?i o vest? portocalie, iar în ?old avea o sabie uria??. Dup? ce am v?zut sabia, un fior m-a luat ?i am început s? strig:
- Cine e?ti?
- Cu mine vorbe?ti, drag? fat?? spuse el.
- Da...! De ce ai sabia aceea? Ce ai de gând s? faci cu ea? ?i mai important,cum te cheam??
- M? cheam? ?tefan Vod?. Nu te speria de sabia mea,nu î?i va face r?u ?ie... o folosesc pentru oamenii r?i. Pe tine cum te cheam?,feti?o?
- Eu m? numesc Maria. Mai am o întrebare...defapt,mai multe. Ce semnific? coroana din vârful capului t?u?
- Eh...feti?o, hai s?-?i povestesc! Odat?, într-o chilie s?pat? într-o stânc?,st?tea un c?lug?r. Se numea Daniil Sihastrul. Legenda spunea c? era coborât de c?tre Dumnezeu din cer pentru a face bine. Într-o sear?,eu cu un argat de-al meu am venit la el, pentru c? du?manii m-au învins ?i nu aveam unde s? m? odihnesc. M-am pus s? m? odihnesc pe o piatr? mai mare de lâng? chilie. Cum st?team pe piatr?,observ o lumin? în fereastra chiliei. M-am uitat ?i c?lug?rul î?i f?cea rug?ciunea de sear?. Ne-am ridicat ?i ne-am dus îndat? c?tre chilie c? eram tare fl?mânzi.. am b?tut la u?a,iar c?lug?rul a spus cine este. I-am r?spuns c? sunt un om bun, apoi mi-a spus s? într?m. El ne-a întrebat ce am p??it. Fiind nec?ji?i,nu am spus nimic.
- Vai...m? pot a?eza undeva? V?d c? este foarte mult de povestit..
- Normal,feti?o! A?a...?i cum spuneam... nu am spus nimic. El ne-a spus c? ?tie ce este cu noi ?i a spus dac? îl ascult?m putem învinge p?gân?atatea,dac? nu,este de r?u. Am spus c? jur c? am s? îi ascult toate poruncile sale. Atunci,dup? jur?mântul meu spus, m-a pus s? pun urechea la piciorul lui stâng ?i s? îi spun ce aud. Cum mi-am pus urechea, am auzit plânsete ?i j?luiri. Mi-a spus c? acele j?luiri sunt ale ??rii. Apoi m-a pus s? îmi pun urechea,de data aceasta la piciorul drept ?i s? îi spun ce aud... I-am spus c? am auzit cântece frumoase.
- Ce interesant! Continua?i,v? rog!
- Mi-a spus s? pun gând c? de unde am auzit cântecele,s? fac o m?n?stire. Nu ?tiam de unde cânta, a?a c? l-am întrebat de unde pot afla. Mi-a spus s? urc a doua zi pe dealul
de lâng? chilie dis de diminea?? ?i s? trag cu arcul ?i unde am s? g?sesc s?geata înfipt?,de acolo se aude cântând. Dup? cele spuse, ne-a pus c?lug?rul ne-a pus la mas? ?i ne-a cinstit cu ce avea. Dis de diminea??, a venit la mine ?i a strigat: „Scoal?-te,?tefane, ?i du-te!”. Ne-am sculat îndat? ?i am suit pe Dealul Crucii. Am scos arcul ?i am tras c?tre p?dure, iar s?geata s-a dus departe într-un paltin b?trân. Eh..?i acolo am ridicat altarul m?n?stirii,iar în altar am mai p?strat jum?tate de platin. M?n?stirea se nume?te Putna,iar acolo sunt înmormântat.
- Stai! Tu e?ti cel care a ridicat m?n?stirea?
- Chiar eu!
- Nu îmi vine s? cred! Chiar voiam s? aflu cine a putut face o astfel de m?n?stire.
- ?tiam c? e?ti curioas?,a?a c? am vrut s? î?i spun legenda acestei m?n?stiri.
- Mul?umesc!
Apoi, m-am trezit brusc. Pe fundal, o auzeam pe mama care m? striga s? m? duc la mas?. Eram atât de trist?, c? a fost doar un vis....a? fi vrut s? îl întreb de luptele lui,cum se desf??urau...
Dup? mas?, m-am dus la mormântul Sfântului Voievod ?tefan cel Mare din incinta bisericii m?n?stirii Putna, i-am aprins o candel? ?i i-am mul?umit pentru tot!
Banciu Maria - Men?iune
Clasa a IV-a, ?coala Gimnazial? Sat Cioranii de Sus, jude?ul Parhova
Luni, 23 Ianuarie 2023 11:52
Înapoi în secolul al XV-lea
Era o zi de toamn?, iar frunzele c?deau u?or pe pervazul Angelinei. O ploaie rece ?i mic? s-a n?pustit deasupra casei lor. Angelina st?tea în pat ?i bunica ei îi povestea despre domnitorul Vlad ?epe? în timp ce ploaia devenea tot mai grea ?i mare:
-Bunico, în ce an a domnit Vlad ?epe? în ?ara Româneasc??
-P?i, el a domnit în ?ara Româneasc? în anii 1448, 1456-1462 ?i 1476.
-Wow! De a? fi fost ?i eu acolo s? îl v?d.
-Eh, pe vremea aia erau multe r?zboaie deci…
-Bine, noapte bun? bunico!
-Noapte bun?, curioasa mea mic?!
Bunica ei plecase, dându-i un pupic de noapte bun?. Angelina nu adormise înc? a?a de repede fiind c? se gândea la cuvintele bunicii încercând s? adoarm?. Într-un final adormise din ce în ce mai profund.
- Ahhh, unde sunt…stai pu?in ACEST LOC ARE TURNURI ?I CHIAR SOLDA?I!!!
Da, cred c? a?i ghicit. Angelina era în secolul al XV-lea. Era o atmosfer? extraordinar de diferit?, erau turnuri, erau solda?i ?i tot feluri de pivni?e, poduri ?i statui. Angelina st?tu pu?in pe gânduri ?i se mai uit? în jur. Dup? ce s-a uitat în jur de vreo 6-7 ori se acomodase pu?in cu locul dar nu era înc? sigur? dac? e real sau nu. Angelina tot se gândea ?i se gândea la ce s? fac? doar c? nu dup? mult timp un soldat îmbr?cat tot în ro?u ?i gri, cu armur? la piept, la genunchi ?i cu casc? se îndreptase spre ea:
-Hei, feti?o! Unde î?i sunt p?rin?ii? Nu ai voie s? fii aici.
-Oh, eu nu am intrat aici, eu m-am trezit aici.
-Hai, hai, hai nu te juca cu mine! CE CAU?I AICI ?I CE FACI AICI?!
-P?i…
-NICI UN „P?i”! CE CAU?I AICI!!!
În timp ce soldatul tr?gea de Angelina s? îi r?spund? la întrebare un b?rbat îmbr?cat într-un palton ro?u cu ni?te pantaloni negri, cizme aurii, o p?l?rie ro?ie de m?tase înconjurat? de ni?te bijuterii albe ?i cu o stea de aur care avea un rubin în centru, o bluz? ro?ie de m?tase, cu p?rul brunet-negru ?i lung cu o musta?? groas? ?i lung?:
-Ce se întâmpl? aici?
-Ummm…uhhh… r?spunse soldatul.
-Cine este aceast? feti?? mic? cu ochii verzi ?i brunet??
-Bun? ziua, Maiestatea ta…uhhh eu nu ?tiu ce caut aici. M-am trezit aici f?r? s? ?tiu!
-Hmmm, bine! Vino cu mine. Angelina îl ascultase ?i mergea dup? el
-O s? mor!!! î?i spunea Angelina în mintea ei în timp ce mergea spre turnul lui.
În timp ce mergeau spre turnul lui Angelina se tot stresa ?i când au ajuns în turnul lui feti?a a r?mas surprins? de la ce vedea: Pere?i cu vopsea ro?ie, tablouri cu el ?i victoriile lui, tot felul de u?i nedeschise ?i misterioase, bijuterii ?i sculpturi importante.
-Wow, ce frumos e aici!
-?tiu.
Mergeau ?i mergeau pân? când s-au oprit la o camer? cu u?i aurite ?i mari.
-Ce se afl? aici?
-Aici este camera secret?, unde se afl? toate armele ?i averile importante.
-Ohhh, ok!
-Ce înseamn? ,,ok”?
-Ahahaha, ,,ok” înseamn? bine doar c? în englez?, ?i pe scurt.
-Oh, bine!
Angelina ?i Vlad au intrat în?untrul înc?perii. Angelina r?mase ?ocat?, totul acolo era nemaipomenit, armurile ?i costumele lui Vlad ?epe? erau extrem de frumoase, luxoase ?i pu?in zgâriate, urm?toarele obiecte erau cufere, tablouri ?i bijuterii sau obiecte de rege mo?tenite.
-Wow, ce frumos e aici!
-?tiu, de exemplu acea armur? din dreapta este o armur? mo?tenit? de mai mult de 100 de ani.
-Ok, dar de ce m-a?i adus aici?
-Fiindc? vreau s? discut?m ?i vreau ca tu s? descoperi cât mai multe despre mine.
-Ooo, perfect! Am extrem de multe întreb?ri! Hmmm, oare cu ce s? încep…A ?tiu!
-Bine?
-Ce s-a întâmplat în atacul de noapte?
-De unde ai aflat?!
-Mi-a spus bunica.
-Bine, atacul de noapte a fost o b?t?lie între armata mea condus? de mine ?i o armat? condus? de sultanul Mahomed al II-lea al imperiului Otoman care a fost desf??urat? pe drumul dintre Nicopole ?i cetatea de scaun a ??rii Române?ti din Târgovi?te în noaptea de 17 iunie 1462. A fost o b?t?lie EXTREM de grea, doar c? noi, românii am câ?tigat. Dac? te întrebi cum a început conflictul, a început de la mine, refuzând de a pl?ti tribut otomanilor. Am tras în ?eap? peste 23.000 de turci ?i bulgari. Mahomed a ridicat o armat? uria?? cu obiectivul de a cuceri ?ara Româneasc? ?i a o anexa la imperiul s?u. Cele dou? armate, a turcilor ?i a bulgarilor au avut mai multe ciocniri, cea mai semnificativ? fiind atacul de noapte în care eu am atacat tab?ra turceasc? în timpul nop?ii pentru a încerca s?-l ucid pe sultan. De?i atacul a cauzat pierderi mari turcilor, Mahomed a sc?pat cu via?? ?i apoi a continuat mar?ul spre re?edin?a de la Târgovi?te unde a dat peste al?i 20.000 de turci ?i bulgari tra?i în ?eap?. Sultanul ?i armata lui au fost a?a de ?oca?i, a?a c? s-au retras din ?ara Româneasc?.
-Woah, ce groaznic!
-?tiu dar, ei ?tiau c? sunt periculos.
-Oh, ok!
-Mai ai alte întreb?ri? a întrebat Vlad ?epe?.
-Uhh, da…ce biserici sau m?n?stiri s-au mai f?cut pân? acum?
-P?i, este doar o m?n?stire, M?n?stirea Snagov. O po?i g?si pe insula situat? în partea nordic? a lacului Snagov, în localitatea Snagov ?i în apropierea satului Sili?tea Snagovului din comuna Gruiu.
-Ce frumos!
-Da, ai dreptate!
Angelina a v?zut un soldat care mergea sprea ?i îi tot striga numele:
-Angi, Angi, Angi, Angi, Angi.
-HUH, CE E?
-Angi, Angi…
-Ahhhh!
S-a zbenguit ?i s-a mi?cat pân? când a v?zut-o pe bunica ei stând lâng? ea.
-Angelina, treze?te-te!
-Huh, bunico?!Tu ce cau?i aici?
-Cum adic?, hahaha, am venit s? te trezesc! Este ora 12 ?i înc? nu te-ai trezit, eram îngrijorat?! Hai acum, te a?teapt? un ou la micul-dejun…prânz!
-Ok, dar înainte de asta…vreau s?-?i spun c?…am fost, ?i l-am v?zut pe Vlad ?epe? sau, cel pu?in am visat!
-Serios?! Abia a?tept s?-mi poveste?ti!
SFÂR?IT
Arnici Iris Leti?ia - Men?iune
Clasa a IV-a, Liceul Teoretic Na?ional Bucure?ti
Vineri, 20 Ianuarie 2023 10:20
♦ Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova,
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 656
24 ianuarie 2023
• Expozi?ie temporar?: „Un gând ?i o sim?ire”
¨ Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea” Ploie?ti
Ploie?ti, str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
24 ianuarie 2023
· „Unirea Principatelor Române reflectat? în desenele copiilor” - online
- particip? elevi de la ?coala Gimnazial? „Gerorge Co?buc” Ploie?ti
¨ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” V?lenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
24 ianuarie 2023
· „Înv???minte din via?a ?i domnia lui Cuza Vod? – Nicolae Iorga? - online
- participare la manifest?rile organizate de Prim?ria ora?ului V?lenii de Munte; depunere de flori la monumentul din Parcul Unirii.
¨ Muzeul „Conacul Pan? Filipescu” Filipe?tii de Târg, nr.868, tel. 0244 389 480
24 ianuarie 2023
· „Vulturul ?i Zimbrul sub un singur principe” - articol online
♦ Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”,
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 914
• „24 Ianuarie -Ziua de aur a veacului. Cântecele Unirii” - online
Mar?i, 24 ianuarie 2023, începând cu ora 13.00, la sediul Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, vor avea loc manifest?ri dedicate acestui eveniment cu o deosebit? însemn?tate istoric?.
V? a?tept?m!
Vineri, 20 Ianuarie 2023 09:52
Alexandru Ioan Cuza ?i cei trei boieri
Într-o zi în vremea copil?riei lui Alexandru Ioan Cuza, acesta se juca cu prietenii lui pe alee, v?zu peste gardul unei case de boier un om s?rman care era pus de boier s? munceasc? din greu pentru ni?te mâncare, a?a c? îl întreb?:
-De ce munce?ti atât de mult doar pentru ni?te mâncare?
-Muncesc atât de mult, fiindc? mi-e fric? s? nu primesc pedeaps? de la boier sau s? m? dea afar?.
Cuza îl în?elese pe s?rmanul om ?i se întoarse s? se joace cu copiii.
Când devenise voievod, Vod? se costum? în ??ran ?i se duse prima dat? la un boier s? munceasc? a?a cum muncea acel s?rman în zilele copil?riei lui. Pân? când într-o zi, s-a dus la boier s? îi spun?:
-A? vrea ?i eu mai mult? mâncare ?i un ban de aur pentru c? muncesc din r?sputeri aici la casa ta.
-Cine te crezi tu s? vi la mine ?i s? îmi ceri mai mult, nu ?ti cine sunt eu,??ranule! îi zise boierul ?i îl îmbrânci. Du-te înapoi la munc?! strig? el.
Cuza î?i lep?d? zdren?ele ?i r?mase în hainele domne?ti. Boierul înlemni când îl v?zu. Vod? îi zise
-A?a te compor?i cu un om mai s?rac, care munce?te mult la casa ta? O s?-?i iau toat? averea .
-Fie-?i mil?! Nu se va mai repeta, se ruga boierul în zadar.
Vod? chem? o c?ru?? ?i se duse pân? la Ia?i ?i acolo f?cu un act prin care toat? averea era confiscat?.
A doua oar? se duse la un boier de lâng? Bucure?ti, el avea o ferm?, un han ?i o gr?mad? de vii ?i de teren verde. Cuza venise îmbr?cat în ni?te haine de ??ran într-o c?ru?? cu un cal am?rât ?i-l rug? pe boier s? îl lase s? doarm? la han o noapte în schimbul unui ban de aur.
Se f?cuse sear? a?a c? boierul îi spuse unei slugi:
-Du-te la acel ??ran ?i îl conduci pân? la grajdul cu animale. Acolo iei trei balo?i de fân ?i îi aranjezi atât încât s? aib? unde s? doarm?.
Sluga nu mai st? pe gânduri ?i se duse s?-l conduc? pân? la grajd. Cum ajunse f?cu ce îi spusese boierul ?i îi zise:
-Aici vei dormi.
-Dragul meu, e?ti sigur c? aici va trebui s? dorm? Totu?i am dat un ban de aur.
-Din p?cate eu nu te pot ajuta,dac? vrei du-te ?i vorbe?te cu boierul. Ii transmise sluga
Cuza se duse la han, acolo g?sindu-l pe boier la o mas? bândun p?h?rel de p?linc?.
-Bun? seara a? vrea s? m? duci la o camer? mai decent? fiindc? ?i-am dat un ban de aur, îi zise Cuza.
-??ranule, nu î?i este ru?ine s? vi s? te plângi la mine. În han este pentru cei importan?i precum al?i boieri ?i Cuza,nu pentru cei ca tine.
Vod? se enerv?, ie?i din han se duse la c?ru?? ?i î?i îmbr?c? hainele domne?tise întoarse la boier ?i îi zise:
-Cum s? te compor?i atât de jicnitor cu un om de rând? S?-?i fie ru?ine! O s?-?i iau toat? averea ta, îi zise Cuza sup?rat.
-Vod?, fie-?i mil?. Nu se va mai întâmpla, se plângea boierul.
Cuza ie?i din han ?i se duse la c?ru?? ?i plec? în grab? la Ia?i. Acolo f?cu iar un act prin care to?i cei care lucrau la boier primeau un ban de aur, iar toat? averea boierului era confiscat?.
A treia oar? Vod? merse la un boier de lâng? Ploie?ti. Acest boier avea o familie ?i o cas? mare cu o ograd? cu multe animale.
Cuza veni în ni?te zdren?e sub?iri la u?a boierului ?i îi zise:
-Boierule, dac? m? vei ajuta ?i pe mine, s? înnoptez în casa dumitale, ?i-oi fi ?i eu de folos.
Boierul fu de acord ca Vod? s? r?mân? în casa lui.
Se f?cuse sear? a?a c? familia ?i cu boierul s-au dus cin?. Boierul îl invit? ?i pe Cuza.
Dup? ce au terminat l-au dus pe Cuza într-o camer? frumoas? ?i curat?. I-au urat „noapte bun?”.
A doua zi l-au chemat la micul-dejun. Lui Cuza îi venise o idee minunat? s? vin? îmbr?cat în hainele domne?ti.
O dat? ajuns to?i cei prezen?i la mas? au fost extrem de surprin?i de prezen?a domnitorului, acesta le zise plin de entuziasm:
-Bun? diminea?a, a? vrea s? v? spun c? a?i fost cea mai bun? gazd? care am v?zut-o pân? acum, a?a c? am s? v? ofer o ferm?, un han ?i o gr?mad? de vii ?i de teren verde.
-Mul?umim foarte mult! îi zise nevasta boierului foarte încântat?.
Cuza î?i lu? r?mas bun ?i se duse înapoi spre Ia?i. Pe drum realiz? c? nu to?i boieri sunt r?i. Odat? ajuns la Ia?i f?cu un act prin care toate averile confiscate erau date boierului cel bun.
Dragomir Andrei - Men?iune
Clasa a IV-a A, Colegiul Na?ional Pedagogic ,,Regina Maria’’, Ploie?ti
Joi, 19 Ianuarie 2023 12:00
„Cât va avea ?ara aceasta o istorie, cea mai frumoas? pagin? va fi aceea a lui Alexandru Ioan I” – MIHAIL KOG?LNICEANU
Cu ocazia împlinirii a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale organizeaz?, în perioada 19-24 ianuarie 2023, urm?toarele activit??i:
PROGRAM:
¨ Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov
Parcul Constantin Stere Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
19 ianuarie 2023, ora 10.00
· Matineu muzeal:
„Alexandru Ioan Cuza, creatorul României Moderne”
- loc de desf??urare: ?coala Gimnazial? „Constantin Stere” Bucov
¨ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni
str. Tudor Vladimirescu, nr.2, tel. 0244 321 080
20 ianuarie 2023, ora 9.00
· ?ez?toare literar?: „24 ianuarie 1859 – Mica Unire”
- particip? elevi de la ?coala Gimnazial? „Cezar Petrescu” Bu?teni;
- prof. coordonatori: Claudia Feraru ?i Georgiana Florescu.
¨ Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu
Aleea Casa Domneasc? nr. 3, tel. 0244 357 731
20 ianuarie 2023, ora 10.00
· Evocare: „Personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza ?i reformele României moderne din a doua jum?tate a secolului al XIX-lea”
- loc de desf??urare: ?coala Gimnazial? „Matei Basarab” Brebu
- prof. coordonator p.i.p. Viviana C?p??în?
¨ Muzeul „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti
str. Kutuzov, nr. 1, tel. 0244 525 394
20 ianuarie 2023
· „Povestea întâlnirii dintre Cuza ?i Caragiale” - online
¨ Muzeul „Conacul Bellu” Urla?i
str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
22 ianuarie 2023, ora 13.00
„Unire în cuget ?i sim?iri”
- invita?i: prof. Iuliana Stan ?i prof. Robert Stan.
♦ Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova,
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 656
24 ianuarie 2023
• Expozi?ie temporar?: „Un gând ?i o sim?ire”
¨ Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea” Ploie?ti
Ploie?ti, str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
24 ianuarie 2023
· „Unirea Principatelor Române reflectat? în desenele copiilor” - online
- particip? elevi de la ?coala Gimnazial? „Gerorge Co?buc” Ploie?ti
¨ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” V?lenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
24 ianuarie 2023
· „Înv???minte din via?a ?i domnia lui Cuza Vod? – Nicolae Iorga? - online
- participare la manifest?rile organizate de Prim?ria ora?ului V?lenii de Munte; depunere de flori la monumentul din Parcul Unirii.
¨ Muzeul „Conacul Pan? Filipescu” Filipe?tii de Târg, nr.868, tel. 0244 389 480
24 ianuarie 2023
· „Vulturul ?i Zimbrul sub un singur principe” - articol online
♦ Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”,
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 914
• „24 Ianuarie -Ziua de aur a veacului. Cântecele Unirii” - online
Mar?i, 24 ianuarie 2023, începând cu ora 13.00, la sediul Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, vor avea loc manifest?ri dedicate acestui eveniment cu o deosebit? însemn?tate istoric?.
Joi, 19 Ianuarie 2023 11:56
Eroina mea
Era o zi de toamn? târzie mohorât? .Cerul înc?rcat de nori grei ?i cenu?ii p?rea c? era gata s? se pr?v?leasc? peste p?mânt.Vântul biciuia cu furie crengile goale ale copacilor ?i ridica în vârtejuri frunzele ar?mii de pe jos.
Ce puteai face într-o asemenea zi? Nimic altceva decât s? te cuib?re?ti pe un fotoliu cu o carte in mân?.Am ales una din bibliotec? si am apucat s? o resfoiesc.Era o carte de povestiri istorice ,o carte care-?i înc?lzea inima când o citeai .Îi str?b?team paginile cu interes ?i dragoste pentru eroii neamului gândind, sim?ind,suferind ?i bucurându-m? pentru faptele lor de vitejie.
M? întorceam în timp ?i descopeream cu uimire c? sunt eroi care nu ?i-au dorit gloria,dar au dobândit-o cu riscul vie?ii .M? v?d cu ochii min?ii în mijlocul unei mul?imi animate de idei revolu?ionare.
Era anul 1848 ?i revolu?ionarii chemau poporul la lupt?. Poporul iese în strad?, dar armata aflat? în slujba boierimii începe s? trag? f?r? mil? în mul?ime. Secera?i de gloan?e, oamenii cad înro?ind strada cu sângele lor. Se aud ?ipete disperate ?i prin fumul gros se vedea mul?imea împr??tiindu-se. Dar, ca într-o poveste, când totul pare pierdut ?i nu mai este nimic de f?cut, din mijlocul mul?imii apare o tân?r? care nu accept? înfrângerea. O privesc cu aten?ie ?i îmi pare cunoscut?. Este înalt?, ml?dioas? ?i foarte frumoas?. Din ochii mari si negri îi ?â?neau fl?c?ri, iar p?rul lung îi flutura în vânt, ca o flac?r? neagr?. În mâini avea dou? pistoale ?i înainta cu pas hot?rât. Uimit?, mul?imea se d?dea deoparte, f?cându-i loc. “Cine este fata asta?” se întrebau mul?i. “Este Ana Ip?tescu”, ?opti cineva ?i numele str?b?tu mul?imea, ca un fior.
Am privit cu aten?ie chipul acela ?i dintr-odat? amintirile m-au cople?it puternice ?i clare. Da, era Ana, prietena mea cea mai bun? din copil?rie. Locuiam pe aceea?i strad? ?i fiind apropiate ca vârsta, ne-am împrietenit repede. Având o fire deschis?, vorb?rea?? ?i mereu vesel?, î?i lega cu u?urin?? prietenii. Curtea casei ei r?suna mereu de glasurile fericite ale copiilor. De obicei juca mai mult jocuri b?ie?e?ti, dând dovad? de curaj ?i o energie molipsitoare. În zilele geroase de iarn? st?team în cas?, dar nici atunci nu ne jucam cu p?pu?ile. Înc? de atunci, ea dorea s? înf?ptuiasc? lucruri m?re?e. Îmi m?rturisea adesea, c? i-ar fi pl?cut s? fie b?iat. Câteodat?, Ana îmi vorbea în ?oapt?. Atunci îmi împ?rt??ea cele mai tainice gânduri ale ei. Îi era team? c? visurile ei nu se vor îndeplini, dar eu o încurajam de fiecare dat?.
Au trecut anii ?i în adolescen?? drumurile ni s-au desp?r?it.Acum, când am v?zut-o cu pistoalele în mâini, înaintând cu pas hot?rât în fa?a mul?imii, mi-am dat seama c? visul ei s-a împlinit.
Am luat-o la fug? spre ea, c?ci voiam s? o îmbr??i?ez. Alergam, dorind s? strig în gura mare, c? fata care salvase revolu?ia era chiar prietena mea din copil?rie.
Dar o mân? u?oar? îmi atinse um?rul, oprindu-m? din alergare ?i trezindu-m?.
-Vino la fereastr?, draga mea, s? vezi ce frumos ninge!
Elisei Maya Leona – Premiul III
Clasa a IV-a, ?coala Gimnazial? “Sfântul Vasile”, Ploie?ti
Miercuri, 18 Ianuarie 2023 15:59
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova din strada Toma Caragiu nr. 10, aduce la cuno?tin?? publicului faptul c? în cadrul expozi?iei permanente au loc lucr?ri de igienizare a s?lilor ?i de reorganizare a expozi?iilor.
Ne cerem scuze pentru disconfortul creat!
Miercuri, 18 Ianuarie 2023 09:20
S-a întâmplat în 18 ianuarie1879: La Teatrul Na?ional din Bucure?ti are loc premiera comediei "O noapte furtunoas?", de Ion Luca Caragiale. În distribu?ie: Grigore Manolescu, Ion Panu, Mihail Mateescu, Anicu?a Popescu, Aristi?a Romanescu." O noapte furtunoas?" este o comedie (în patru tablouri) de Ion Luca Caragiale.
A ap?rut în "Convorbiri literare", 1879, cu o elogioas? prezentare a lui Titu Maiorescu, ajungând ?i pe scena Operei Române, în 1935, înso?it? de muzica lui Paul Constantinescu. În 1943 regizorul Jean Georgescu a f?cut un film omonim dup? aceast? valoroas? pies? de teatru. Adev?rata notorietate a lui Caragiale începe cu reprezentarea traducerii, dup? A. Parodi, a tragediei în versuri "Roma învins?", la Teatrul Na?ional din Bucure?ti, care avusese cu pu?in înainte mare succes la Paris. Drama, în versuri superioare celor originale, fusese remarcat? drept excep?ional? de juriul în care figuraser? Hasdeu, Alecsandri ?i Maiorescu. Acest succes îl îndeamn? pe Eminescu, de curând redactor la "Timpul", s?-l introduc? în cenaclul lui Titu Maiorescu, în care se va impune cu autoritate. Confirmându-?i promisiunile cu lectura "Nop?ii furtunoase" la ?edin?a aniversar? din 12 noiembrie 1878 la Ia?i, Titu Maiorescu ?i prietenii s?i au recunoscut în noul dramaturg pe scriitorul mult a?teptat, cu subiecte originale, în autentic mediu românesc ?i în plin? actualitate. Pe 18 ianuarie 1879, Teatrul Na?ional din Bucure?ti prezint? în premier? "O noapte furtunoas?", trecut? în programul teatrului de Ion Ghica, director general al teatrelor. Premiera a avut mare succes, dar autorul, ie?it pe scen? ca s? primeasc? aplauzele furtunoase dezl?n?uite chiar dup? primul act, s-a auzit fluierat ?i huiduit de grupuri organizate la galerie. Despre ceea ce se întâmplase m?rturise?te chiar Caragiale:„Se r?spândise vestea c? piesa lovea în institu?ia G?rzii Cet??ene?ti. Iar la a doua reprezenta?ie, din 21 februarie, am fost iar fluierat, huiduit ?i amenin?at, de o droaie de patrio?i din Garda Civic?, cu b?taia în pia?a Teatrului. Ni?te tineri ofi?eri m-au sc?pat de furia lor.” Acesta a fost motivul care a determinat conducerea Teatrului Na?ional s? scoat? piesa din program. Protestul fusese organizat de un grup de pretin?i morali?ti, pentru acordarea unei satisfac?ii micii burghezii „ultragiate” de con?inutul piesei. ?i cu toate acestea, momentul a marcat începutul gloriei lui Caragiale, toate piesele pe care le-a prezentat mai târziu constituind cele mai mari succese ale teatrului românesc din secolul al XIX-lea. "O noapte furtunoas?" nu se refer? atât la îngâmfarea negustorilor parveni?i de tipul lui jupân Dumitrache Titirc? Inim?-Rea, chiristigiu ?i c?pitan în garda civic?, la rigiditatea reprezentan?ilor for?ei publice de partea celor tari, de felul ipistatului Nae Ipingescu, ?i la arivismul amploia?ilor de factura studentului gazetar Ric? Venturiano, cât la „onoarea de familist“ a jupânului, compromis?, la lipsa de „rezon” a ipistatului prea încrez?tor ?i gr?bit s? fac? uz de autoritate în favoarea amicului s?u, în fine la limbajul semicult al ziari?tilor, adep?i ai unor sloganuri sublime pe care le pronun?? dup? ureche, aplicându-le dac? s-ar ivi ocazia, pe dos. Din fraza lui Venturiano: „Nimeni nu trebuie a mânca de la datoriile ce ne impun sfânta Constitu?iune... mai ales cei din masa poporului”, cei doi în?eleg prin sufragiu pe omul de sufragerie, deduc c? Ric? „bate în ciocoi, unde m?nânc? sudoarea poporului suveran”. Într-adev?r, Ric? pretinde c? n-are alt? politic? decât „suveranitatea poporului”, pentru c? „box populis, box dei”, dar deviza lui civic? sun?: „Ori to?i s? muri?i, ori to?i s? sc?p?m!” Piesa, o fars?, se bazeaz? pe un qui pro quo. Jupân Dumitrache ia drept inamic al onoarei sale pe Ric?, în vreme ce so?ia sa, Veta, îl tr?deaz? cu Chiriac, calfa ?i omul s?u de încredere, iar Ric?, aventurierul hilar, o „asalteaz?” de fapt pe cumnata chiristigiului.
ing. Monica-Violeta BOSTAN
Conservator Muzeul "Ion Luca Caragiale", Ploie?ti
Surse:
Miercuri, 18 Ianuarie 2023 09:14
Eroii uita?i
Era diminea?a zilei de 19 noiembrie 1942. Sublocotenentul Gheorghe se afla ca deobicei la postul de observa?ie amplasat în avanposturile armatei a III-a Român?, la marginea localit??ii Gromki. F?cea parte din divizia a 13-a infanterie ce fusese deplasat? în zona Cotului Donului.
Iarna timpurie î?i f?cea, din plin, sim?it? prezen?a. Frigul n?prasnic al stepei ruse prinsese armata român? total nepreg?tit?. Militarii nu primiser?înc? mantalele ?i echipamentul de iarn??i mul?i dintre solda?i î?i pierdeau via?a înghe?a?i de frig în tran?ee.
În frigul nop?ii, tân?rului sublocotenent i se derulau în minte amintiri din copil?rie. Î?i amintea de casa frumos? cu cerdac din Breaza de Sus, unde petrecuse primii ani de via??. P?rin?ii simpli,dar gospodari, ascultaser? de îndemnurile înv???torului care îi sf?tuise s?îl dea mai departe la studii, fiind un copil înzestrat cu o inteligen?? deosebita. L-au înscris la liceul Militar Nicolae Filipescu de la Manastirea Dealu de lâng? Târgovi?te. Tân?rul Gheorghe nu i-a dezam?git. A absolvit cu succes liceul ?i apoi a urmat cursurile Academiei For?elor Terestre de la Sibiu. A fost apoi încadrat cu gradul de sublocotenent în cadrul for?elor de artilerie grea a Armatei Române. Avea în fa?? o carier? militar? promi??toare.
O întâmplare nefericit? avea însa s?îi marcheze definitiv destinul. O disput? cu comandantul Grupului Etnic German din Sibiu, care jignise ofi?erii români, i-a adus o pedeaps? nemeritat?. A fost trimis în linia întai a frontului.
De?i a considerat permanent c? a fost pedepsit pe nedrept, ca un bun militar s-a supus ordinelor ?i a plecat pe front cu gândul de a-?i servi patria. Mergea la lupta pentru dezrobirea Basarabiei ?i zdrobirea for?elor bol?evice din Rusia care amenin?au întreaga Europ?. În acele clipe doar dragostea de neam si ?ar? îi deadea putere s? se supun? ordinului.
Înnoaptea rece de toamn?î?i amintea de multele clipe de pe parcursul ultimului an de lupte intense în care a fost la un pas de moarte. Trecuse mai bine de un an de când lupta în prima linie ?i sc?pase cu via?? ca prin minune. Dumnezeu îl ap?rase poate, pentru c? fusese pedepsit pe nedrept chiar de mai marii Armatei Române. Acum însa sim?ea c? va fi foarte greu s? mai scape cu via?a. V?zuse din postul s?u de observa?ie deplas?ri masive de trupe sovietice în zon?. Atacul ?i contraofensiva sovietic? erau de neoprit. Raporta zilnic superiorilor c? trupe inamice sunt adunate în jurul localit??ii Gromki, chiar în fa?a Armatei a III-a Romane. Comandan?ii români erau îns? subordona?i comandan?ilor armatei germane, c?rora p?rea c? nu le pas? de soarta alia?ilor rom?ni.
Pe lâng? gerul n?prasnic din acea noapte, tân?rul sublocotenent trebuia s?îndure ?i durerile pe care i le provoca dizenteria de care suferea de ceva vreme. În acea noapte,în jurul orei 4.30 diminea?a, cu ultimele puteri a coborât din punctul de observa?ie, asezat într-un paltin, ca s? transmit? c?tre liniile române pozi?ia exact? a adversarului care, era clar c? se preg?te?te de asalt. Informa?iile au fost pre?ioase, solda?ii români intrând în locuri specialede ap?rare. O or? mai târziu, la 5.30, s-a declan?at infernul. Timp de mai multe ore pozi?iile române au fost lovite puternic de artileria grea sovietic??i de noua ?i moderna arm? a timpului, rachetele de tip Katiusa. A urmat atacul tancurilor care au c?lcat sub ?enile toate pozi?iile defensive române pe o distan?? de 15 km.
Cu siguran??, în acea zi cumplit?, armata român? a pierdut un num?r însemnat de militari, mul?i fiind r?ni?i sau dip?ru?i.
În seara zilei de 19 noiembrie, tân?rul ofi?er român a fost recuperat de Crucea ro?ie a Armatei Române ?i transportat în stare de incon?tien?? la un spital de campanie german. A fost transportat poate cu unul din ultimele avioane militare germane ce au p?r?sit încercuirea realizat? de for?ele sovietice la Cotul Donului.
Peste ani, veteranul de r?zboi Gheorghe, avea s? povesteasc? nepo?ilor de acea b?t?lie cumplit??i s? îi îndemne s? pomeneasc? în rugacine ?i pe eroii români uita?i ce au c?zut la datorie pe frontul de est.
Cazan Filip – Premiul II
Clasa a IV-a A, ?coala Gimnazial? ?Sfânta.Vineri?, Ploie?ti
Mai multe articole..
Pagina 7 din 122