- Eroare
Marţi, 14 Martie 2023 16:02
V? invit?m vineri, 17 martie 2023, începând cu ora 11.00, la Muzeul „Conacul Bellu” din Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, s? participa?i la matineul muzeal „Întâlnire cu Prim?vara, anotimpul bucuriei - la 508 ani de atestare documentar? a Ora?ului Urla?i”; invita?i: prof. Iuliana ?i prof. Robert Stan de la Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vod?” din Urla?i.
V? a?tept?m!
Luni, 06 Martie 2023 10:59
Muzeul Memorial „Nichita St?nescu” Ploie?ti, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, organizeaz? în perioada 6 martie – 30 aprilie 2023 Concursul de poezie „Frunz? verde de albastru”, edi?ia I.
Regulament_concurs_poezie_ed_I_2023:
Regulamentul concursului este disponibil ?i:
♦ pe paginile de Facebook:
• Muzeul Memorial „Nichita St?nescu”
• Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova
♦ în sec?iunea Link-uri utile a site-ului:
Marţi, 28 Februarie 2023 10:38
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, ?i sec?iile sale din Ploie?ti ?i jude? întâmpin? prim?vara cu urm?toarele activit??i dedicate anotimpului rena?terii, oferite cu drag publicului în perioada 1-3 martie 2023:
Muzeul „Ion Luca Caragiale”,
Ploie?ti, str. Kutuzov, nr.1, tel. 0244 525 394
1 martie 2023
• Expozi?ie temporar?: „M?r?i?oare... la muzeu!”
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”,
Ploie?ti, str. Nicolae Simache, nr.1, tel. 0244 542 861
1 martie 2023
• Expozi?ie temporar?: „M?r?i?orul, simbolul prim?verii”
Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov,
Parcul „Constantin Stere” Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
1 martie 2023
• Lec?ie tematic?: „S?rb?tori de prim?var?”
- activitatea se desf??oar? la ?coala Gimnazial? „Constantin Stere” Bucov.
Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu,
Aleea Casa Domneasc?, nr. 3, tel. 0244 357 731
1 martie 2023, ora 10.00
• Atelier de crea?ie: „Mam? drag? î?i aduc în dar prim?vara!”
- desf??urat la ?coala Gimnazial? „Matei Basarab” Brebu;
- particip? elevii clasei a III-a A, coordona?i de p.î.p. Loredana Cucu.
Muzeul de Art? Religioas? V?lenii de Munte,
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
1 martie 2023, ora 15.00
• Expozi?ie temporar?: „Comori de art? popular? româneasc?”
Muzeul „Conacul Pan? Filipescu” Filipe?tii de Târg,
nr.868, tel. 0244 389 480
1 - 8 martie 2023
• Ateliere de crea?ie: „Prim?vara în panglici de alb ?i ro?u”
Muzeul „Cas? de Târgove? din sec. XVIII-XIX”
Ploie?ti, str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
2 martie 2023, ora 10.30
• Matineu muzeal: „Bine ai venit, M?r?i?or!”
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” Ploie?ti
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 656
2 martie 2023, ora 11.30
• Spectacol: „M?r?i?oare pe portativ”
- sus?inut de elevi ai Colegiului de Art? „Carmen Sylva” Ploie?ti.
Muzeul „Conacul Bellu” Urla?i,
str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
3 martie 2023, ora 13.00
• Moment artistic: „Pentru tine drag? mam?!”
- particip? Grupa Mare „Îngera?ii” de la Gr?dini?a cu Program Prelungit „Clopo?ica” Urla?i,
coordona?i de prof. Aurica Barbu
Muzeul Memorial „Nichita St?nescu”,
Ploie?ti, str. Nichita St?nescu, nr.1, tel. 0344 100 768
3 martie 2023, ora 13.30
• Recit?ri de poezie: „M?r?i?oare literare”
• Expozi?ie de m?r?i?oare ?i desene de prim?var?
Luni, 27 Februarie 2023 14:30
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” v? invit? joi, 2 martie 2023, începând cu ora 11.30, în sala Auditorium a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova din Ploie?ti, str. Toma Caragiu nr. 10, la spectacolul muzical-artistic „M?r?i?oare pe portativ”.
.jpg)
În cadrul acestui spectacol dedicat Zilei Interna?ionale a Femeii vor evolua elevi de la Colegiul de Art? „Carmen Sylva”- Ploie?ti: Ioana Andreescu-pian, Anthuza Georgescu- voce ?i pian, Zefir Brezeanu- vioar?, Iulia Popa ?i Horia B?z?van-actorie, Iulia Dragnea ?i Darius Moise –chitar? clasic?.
În program lucr?ri de: Frederic Chopin, Antonin Dvorak, Pablo de Sarasate, Tiberiu Brediceanu ?i Jorge Cardoso.
Intrarea liber?.
V? a?tept?m cu drag!
Conservator coordonator,
Mihaela ?tef?nescu
Luni, 27 Februarie 2023 14:11
Cu ocazia venirii prim?verii, Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” din V?lenii de Munte, str. George Enescu nr. 3, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, v-a preg?tit o surpriz? pl?cut?.
Începând de miercuri, 1 Martie 2023, v? a?tept?m s? vizita?i expozi?ia temporar?: "Comori de art? popular? româneasc?”.
Vineri, 24 Februarie 2023 11:50
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova are deosebita pl?cere de a v? invita luni, 27 februarie 2023, începând cu ora 10.00, la sediul din Ploie?ti, strada Toma Caragiu, nr. 10 pentru a participa la matineul dedicat ginga?ului M?R?I?OR, al prim?verii vestitor. Un fir alb ?i altul ro?u, aflat mereu într-o r?sucire potrivit?, un element simbolic ce intermediaz? trecerea c?tre anotimpul reînnoirii cosmice.
A?adar, v? a?tept?m cu drag, s? împ?rt??im din tainele purt?rii m?r?i?orului ce-?i dezv?luie adev?rata vigoare prin mijloace rituale performate acum, în prag de prim?var?.
La eveniment vor participa elevi ai Colegiului Na?ional „Ion Luca Caragiale” coordona?i de doamna prof. Ileana Georgescu.
Muzeograf Ioana Constantin
Vineri, 24 Februarie 2023 09:48
Schimb? istoria, ref?-o!
Sâmb?t?...Ah, ce zi plin? de entuziasm! De?i este iarn?, iar noul strat de z?pad? a?ternut pe p?mântul abandonat de iarb?, de flori, de tot ceea ce este viu, str?luce?te în razele de soare, atmosfera este pl?cut?, blând?, cald?. P?cat totu?i c? nu m? pot bucura cu cineva de aceast? plimbare pe trotuarele desz?pezite ale ora?ului meu. Se pare c? universul vrea s? fiu singur? ast?zi. Nu-i nimic, pot s? m? distrez ?i de una singur?. Sau poate universul are ceva preg?tit pentru mine...
Continui s? m? plimb pe str?zi f?r? a c?uta ceva anume. Dar m? opresc la col?ul Str?zii Nr.13, când v?d o cl?dire de a c?rei existen?? nu ?tiam. Cl?direa este mare, decorat? cu modele medievale. Pe u?ile de la intrare sunt sculptate dou? s?bii. Acum îmi dau seama cât de pu?ine ?tiu despre ora?ul meu, dac? nu v?zusem niciodat? Muzeul de Istorie. Deasupra u?ilor este o pancard? pe care scrie „Bine a?i venit la Muzeul de Istorie!”.
M? apropii mai mult de cl?dire ?i împing u?ile. Tot interiorul este magnific. Aerul medieval se resimte u?or. În sala cea mare sunt doar câteva persoane care observ? obiectele, tablourile,machetele istorice, ceea ce nu-mi displace. Întotdeauna am fost o fire mai retras?, c?reia nu îi place s? fie înconjurat? de prea multe persoane. De aceea am ?i un grup restrâns de prieteni. Încep s? m? plimb prin sal?, apoi z?resc o alt? camer? separat? de o u??. Este un afi? lipit pe u?a din lemn pe care scrie: „Nu intra?i!”. Curiozitatea m? îndeamn? s? m? îndrept spre u?? ?i s? o deschid, oferindu-mi o priveli?te stranie, dar totu?i pl?cut?. Pe pere?i sunt prinse s?bii ?i scuturi de r?zboi adev?rate, cum doar în filme v?zusem. Al?turi de acestea mai exist? îmbr?c?minte de-a oastei, iar în centru într-o vitrin? se afl? o machet? destul de mare. M? apropii mai mult ?i v?d o scen? de r?zboi.
–„B?t?lia de la C?lug?reni, 13-23 august 1595, Mihai Viteazul”, citesc eu în ?oapt? pl?cu?a însemnat? din fa?a machetei.
De?i este o copie reu?it?, nu macheta îmi atrage aten?ia. Ceea ce este cu adev?rat impresionant? este sculptura de pe peretele din dreapta. Doi conduc?tori, ambii afla?i pe cai ?i purtând ve?mintele poporului ?i ??rii pe care o reprezint?, lupt? cu vitejie. Privirile lor nu sunt tocmai prietenoase, mai degrab? pline de furie ?i dispre? pentru du?man. Urm?rind scena, îmi dau seama c? cele dou? c?petenii sunt chiar Mihai Viteazul ?i du?manul lui otoman, Sinan Pa?a. Sunt atât de captivat? de imagine, încât abia aud u?a deschizându-se, apoi închizându-se. Un boc?nit de baston se aude pe podeaua din lemn masiv, fiind urmat de ni?te pa?i m?run?i. Nu-mi întorc privirea de la statui decât în momentul în care simt o mân? tremurând? a?ezat? pe um?rul meu.
Un b?trânel, la fel de înalt ca mine, se uit? ?i el la statuie, zâmbind cu triste?e.
–B?t?lia de la C?lug?reni, începe b?trânelul s?-mi vorbeasc?. Frumoas? lupt?, p?cat c? românii au pierdut.
Eu nu spun nimic, doar dau aprobator din cap.
–Românii erau atât de dornici de libertate... Erau curajo?i, dar nu ?i preg?ti?i militar.
Acum se întoarce c?tre mine, privindu-m? în ochi. Are ni?te ochi c?prui blânzi, chiar dac? sunt înconjura?i de riduri.
–Î?i dai seama ce se întâmpla dac? ei aveau m?car jum?tate din preg?tirea militar? din zilele noastre?!
–Ar fi câ?tigat f?r? nicio îndoial?. Cu ambi?ie ?i preg?tire militar?. ?i atunci nu mai era nevoie de b?t?lia de la Giurgiu, ?optesc eu nedorindu-mi s? distrug atmosfera lini?titoare.
B?trânul îmi zâmbe?te sincer ?i confirm?, îndemnându-m? s? continui. Nu-mi doresc. ?tiu ce vrea s? zic ?i el ?tie la ce m? gândesc. Este prea devastator. Dar adaug:
–Atunci nu mai mureau atâ?ia oameni...
–Exact, spune acesta mul?umit, dar ?i trist. Mii de oameni au murit din fiecare parte, f?r? s? aib? vreo vin?. Au încercat s?-?i apere ?ara, când totul se putea rezuma la comunicare ?i îng?duire. Lupta aceasta pentru putere a adus ?i continu? s? aduc? doar necazuri.
Perspectiva celui în vârst? este dureroas?, dar adev?rat?, iar modul în care acesta o spune m? doare ?i mai tare. Are dreptate. Dac? marii conduc?tori nu erau dornici de a avea imperii extinse ?i cea mai mare putere, nu mai aveau loc atâtea r?zboaie, ceea ce înseamn? c? nu mai mureau atâ?ia oameni. Se puteau rezolva u?or problemele, dac? superiorii comunicau, îng?duiau ?i colaborau cu to?ii.
–?tiai c? în acea b?t?lie au murit aproximativ 1.000 de români ?i 10-15.000 de otomani? Aceste straie pe care tu le vezi sunt dovada curajului ?i mândriei poporului nostru.
Sunt impresionat? de câte ?tie acest domn dr?gu?.
–De unde ?ti?i atâtea informa?ii despre istorie? îmi fac curajul s?-l întreb.
–Sunt proprietarul acestui muzeu.
Oh, asta explic? totul...
–Îmi place s? m? documentez despre istoria poporului nostru, râde b?trânul. ?i îmi face pl?cere s? le povestesc vizitatorilor curio?i, ca tine, care nu ?in cont de interdic?ii, pentru a în?elege cât de important este s? nu urm?m istoria. S? rezolv?m totul f?r? violen??. Doar cu pace. Tu reprezin?i urm?toarea genera?ie. Schimb? istoria, ref?-o! Fii tu cea care r?mâne în istorie, pentru c? a ales s? comunice în schimbul violen?ei.
Zâmbesc ?i încuviin?ez din cap. Mi-ar fi pl?cut s? stau mai mult de vorb? cu omul în vârst?, dar aud telefonul sunând. Când îl scot din buzunar, numele celei mai bune prietene este afi?at. Cineva ?i-a adus aminte de mine... M? scuz în fa?a b?trânului ?i dau s? plec, dar apoi îmi amintesc ceva ?i m? întorc.
–Sigur voi mai veni aici s? aflu mai multe de la dumneavoastr?. Dar ca s? v? caut, îmi pute?i spune cum v? numi?i?
Acesta îmi zâmbe?te cald, ceea ce m? face s? cred c? nu s-a sup?rat pentru plecarea mea brusc?.
–Mihai Pace.
Cel mai potrivit nume pentru acest domn.
–Dar sunt cunoscut ?i sub numele de „Enciclopedia Uman?”. Tu ce alegi cum îmi spui.
Amândoi începem s? râdem, nedorindu-ne s? rupem aceast? conexiune care s-a creat repede între noi ?i atât de firesc. Telefonul meu continu? s? sune, dar nu vreau s? r?spund. Nu vreau s? plec.
–Du-te acum!Cineva are nevoie de tine, m? îndeamn? domnul Mihai.
–Promit c? m? voi întoarce!
–?tiu. Voi fi aici oricând vei veni. Ai un suflet bune, domni?oar?! Po?i schimba ceva în aceast? lume.
Acestea au fost ultimele lui cuvinte înainte s? m? conduc? spre ie?ire. M? simt prost c? trebuie s?-l p?r?sesc, dar zâmbesc când v?d c? vorbe?te cu al?i vizitatori. Nu are aceea?i sclipire în ochi ca atunci când vorbea cu mine, dar m? mul?umesc cu atât.
Ies din muzeu, r?spunzându-i prietenei mele insistente, dar în zilele ce vor urma voi reveni sigur cu prietenii mei dornici de schimbare, la fel ca mine.
Popa Maria-Izabela - Men?iune
Clasa a XI-a B, Colegiul Na?ional de Informatic? „Matei Basarab”, Râmnicu Vâlcea, jude?ul Vâlcea
Joi, 23 Februarie 2023 09:51
R?spunsul lui Iancu de Hunedoara c?tre Elisabeta Silaghi
10 iulie 1456
Cetatea Seghedin
Draga mea so?ie,
Iat? c? Bunul Dumnezeu mi-a mai dat înc? o zi pentru a-?i putea r?spunde la epistol?. Ca s? ?tii, Elisabeta, scriu în grab?, c?ci a preg?ti un întreg r?zboi de unul singur nu e lucru pu?in, mai ales c? totul cade pe umerii mei. Niciun nobil maghiar nu socote?te s?-mi întind? o mân? de ajutor, cel pu?in pentru a-mi însufle?i dorin?a de ap?rare a cet??ilor împotriva p?gânilor. M?car c? aceast? dorin?? se stinge încet-încet în negura fiec?rei seri care vine peste noi, diminea?a, ?tii bine, acea n?zuin?? se-nfirip? la loc, ca mai apoi s? dispar? din nou. Povara e grea, draga mea so?ie, dar n?d?jduiesc c? voi reu?i. Îmi pot imagina triste?ea din inima ta ?i povara singur?t??ii, dar sfaturi nu ?tiu s?-?i dau, c?ci eu nu m? confrunt cu astfel de lucruri. Te pot încuraja îns? spunându-?i c?, într-o lun?, la sfâr?itul lui august, voi porni cu o?tile mele la locul de întâlnie cu o?tile lui Ladislau ?i Mihaly.
C? e zi, c? e noapte, numai la aceste lucruri m? gândesc: destui oameni nu am, iar august vine în fug?; apoi, Ladislau ca Ladislau, el e mare deja, dar pe Matia nu l-am mai v?zut de luni de zile, iar tu e?ti departe. ?i, citind epistola ta, pentru o clip?, am v?zut ?i am sim?it r?coarea p?durii, umezeala p?mântului, chiar ?i cronc?nitul corbilor. Cum s? te oc?r?sc, când toate ve?tile de la tine sunt ca aurul în mâna mea? Cum s? te învinuiesc pentru c? î?i este dor de mine? Sau s? te cert din pricina neascult?rii tale, când eu însumi sunt un p?c?tos în fa?a lui Dumnezeu? Numai un nes?buit ar face asta. Cuvintele tale m-au lini?tit, m-au f?cut s? uit de zbuciumul gândurilor.
M?rturisesc c? eram dezn?d?jduit cu privire la oastea mea. F?r? nobilimea pe care m? bizuiam nu puteam începe o cruciad?. Vezi tu, nici chiar cu entuziasmul bunului c?lug?r Ioan de Capistrano, tot nu eram un num?r mare de oameni. Atunci, în sufletul meu a p?truns un gând nea?teptat, o îngrijorare nerostit?: nu atât c? nu vom câ?tiga cruciada, dar ?ansa mea de a m? mai întoarce acas? pe scut ?i nu sub el era foarte mic?.
Acum, permite-mi s?-?i vorbesc despre piedicile care au ap?rut. Poate a?a vei ajunge tu îns??i la r?spunsul cu privire la venirea ta la Seghedin. Iat?:
C?lug?rul Ioan de Capistrano mi-a promis pân? la sfâr?itul lunii iunie înc? o ceat? de pedestra?i destul de numeroas?. I-am spus c? oricâ?i ar fi, e bine, c?ci avem mare nevoie. Dup? vreo trei s?pt?mâni, a ajuns la curte o carte semnat? de Sfin?ia Sa în care mai cere r?gaz o lun?, din cauz? c? oamenii greu se încumet? s? plece la lupt?. Ce era s? fac? L-am p?suit ?i am mai trimis ?i al?i franciscani ca s? cheme lumea la Seghedin. Dup? cum ?i-am dest?inuit, începusem s? m? întreb dac? nu cumva aceast? b?t?lie va fi ultima. Pân? acum nu mi-a fost fric? de moarte, pentru c? aveam ?anse mari de victorii, dar o înfrângere a?a grav?, draga mea Elisabeta, ar deschide poarta turcilor c?tre marea cre?tin?tate. Iar gândul c? nu o s? v? mai v?d mi-a sfâ?iat sufletul.
?i m-am pus s?-i scriu lui Ladislau, cerându-i o amânare a întâlnirii noastre, pe motivul lipsei crucia?ilor. Tot scriind, mai ridicam din când în când privirea pe fereastr?, de parc? a?teptam în orice clip? un sol care aducea ve?ti bune. Bineîn?eles, nimeni nu venea ?i, totu?i, eu a?teptam. Apoi, lucru ciudat, am auzit atât de clar ni?te corbi cronc?nind. Îns? nu era nici urm? de pas?re pe cer. M-am ridicat de la masa de scris, plimbându-m? prin înc?pere ?i am apucat scrisoarea ta: "au coborât din înalt câ?iva corbi care cronc?neau sfâ?ietor [...] gândul mi-a zburat la tine". Apoi, când m-am a?ezat la loc pentru a sfâr?i epistola, am z?rit la orizontul încins de soare un c?l?re?. Am coborât în fug? s?-l întâmpin chiar eu. În sfâr?it, de departe mi-am amintit c? îl mai întâlnisem cândva pe acel om. De?i nu era îmbr?cat în straie regale, eram aproape sigur c? este un nobil. Numai când s-a apropiat, am v?zut un zâmbet ostenit pe chipul s?u aspru ?i mi-am dat seama c? e un vechi prietin. Nicicând n-ai s? ghice?ti cine a str?b?tut atâta drum pentru a m? ajuta! A fost nimeni altul decât Skanderbeg albanezul pe care l-am cunoscut în urm? cu vreo 12-13 ani, când a luat hot?rârea de a se elibera de jugul otoman. Dup? ce s-a prezentat, m-a informat cum c? auzise cu ceva vreme în urm? de un anume Ioan de Capistrano, care f?cea chem?ri la oaste pentru "temutul Ioan al Corvinilor". Cu toate c? radia de bucurie pentru c? m? vedea, se putea citi pe chipul s?u un fel de team?. L-am întrebat care e pricina temerii sale.
"- Faptul c?, în clipa asta, stau în fa?a dumitale, este doar harul Bunului Dumnezeu. Fiindc?, de mai bine de zece ani, sunt urm?rit ?i vânat de turci, din cauza faptei mele necugetate de a le întoarce spatele, m?car c? nu regret s?vâr?irea ei." A?a mi-a spus, cu o asemenea hot?râre, încât m-am ru?inat de propriile poveri ?i temeri. Omul acesta i-a sfidat pe turci, chiar cu pre?ul de a muri, s-a luptat din greu pentru libertatea nemului s?u, iar acum venea s? m? ajute.
L-am poftit în?untru ?i l-am asigurat c? paza este bun?, nu avea de ce s? se team?. Dar m-a l?murit c? se obi?nuise cu starea de fugar, doar c? frica lui privea siguran?a mea. Vorbele sale care au urmat am s? le ?in minte cât oi tr?i:
"- Ioan, admira?ia mea pentru tine e mare, de aceea am venit s? te ajut. În to?i ace?ti zece ani de când sunt liber s? lupt pentru cre?tin?tate, mi-a fost foarte fric?, dar când am auzit despre curajul t?u de a începe o cruciad? de unul singur, m-am îmb?rb?tat ?i mi-am pus capul în joc venind pâna aici pentru a-?i aduce vestea cea bun?. Am luat hot?rârea de a lupta al?turi de tine cu dou? mii de pede?tri ?i patru sute de c?l?re?i.
I-am mul?umit din tot sufletul ?i, v?zându-i sclipirea de curaj din ochi, m-am lep?dat de orice temere pe care o avusesem pân? atunci. A fost acel lucru de care aveam disperat? nevoie ca s? duc mai departe atât lupta l?untric?, cât ?i pe cea de ap?rare a cre?tin?t??ii. Mare este Dumnezeu!
Dup? ce l-am condus pe Skanderbeg în odaia sa, m-am întors la masa de scris ?i am distrus scrisoarea c?tre Ladislau. În urm?toarea zi, albanezul a fost martor la citirea unei alte scrisori de la c?lug?rul de Capistrano. Acesta spunea c? c? se va întoarce în dou? s?pt?mâni cu o oaste de ??rani în num?r de dou? mii trei sute cu tot cu nobilii pe care îi slujesc. Bineîn?eles, num?rul nostru nu va fi niciodat? la fel de mare ca al otomanilor, dar întâmplarea asta mi-a dat avânt ?i curaj în cele câte mai am de preg?tit.
Nu ?tiu dac? nu ?i auzirea acelor corbi a dus la îmb?rb?tarea mea. Poate c? da, poate c? nu, dar cred c? este ceva ce ne leag? pe noi doi în toat? Povestea asta. B?nuiesc c? dincolo de neputin?a min?ii noastre de a p?trunde tainele, este ceva cu totul diferit ?i mai înalt decât noi, pe care, uneori, Îl numim "întâmplare" ?i cred c? ne în?el?m spunându-I a?a.
Elisabeta, sunt ostenit, dar ce e drept, e mai u?or când ai cu cine s? împar?i poverile. A?a c?, draga mea so?ie, preg?te?te degrab? cele necesare de drum lung ?i porne?te spre Seghedin. Adu-l ?i pe Matia!
Dumnezeu s? î?i ajute ?i s? te p?zeasc? în drumul t?u!
?i prin harul S?u ?i-am scris aceste lucruri ?i prin harul S?u se vor mai scrie!
Al t?u,
Ioan de Hunedoara
Vasiu Hannah - Men?iune
Clasa a IX-a F, Liceul Teoretic "Nicolae B?lcescu", Cluj-Napoca, jude?ul Cluj
Miercuri, 22 Februarie 2023 13:25
„Primul R?zboi Mondial – între realitate ?i fic?iune”, autor prof. Gabriela Gîrmacea
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova v? invit? vineri, 24 februarie 2023, ora 12.00, la sediul s?u din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, în sala Auditorium s? participa?i la un eveniment publicistic deosebit - lansarea volumului „Primul R?zboi Mondial – între realitate ?i fic?iune”, autor prof. Gabriela Gîrmacea.
Evenimentul este organizat în parteneriat cu editura Didactica Publishing House, specializat? pe con?inut educa?ional, o prezen?? activ? pe pia?a din România de peste 19 ani.
„Editura DPH are o abordare editorial? centrat? pe educa?ia copilului, atât din punct de vedere cognitiv, cât ?i emo?ional. Obiectivul nostru este de a aduce constant în portofoliu titluri ?i materiale inovative, inclusiv c?r?i interactive, care s? atrag? copilul spre lectur? într-o manier? ludic?”, declara fondatorul ?i CEO Didactica Publishing House, doamna Florentina Ion.
Evenimentul va avea invita?i de marc?:
- prof. dr. Maria Mariana Gheorghe, inspector ?colar pentru istorie, Inspectoratul ?colar Jude?ean Prahova;
- prof. dr. Elena Ruxandra Petre;
- prof. dr. Paul Alexandrescu, istoric.
Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe.
Birou istorie,
Amalia Nicoar?
Mai multe articole..
Pagina 3 din 122