Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
înfiinţat în anul 1955 prin strădania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este astăzi o prestigioasă instituţie de cultură, care prin cele 16 secţii muzeale deschise publicului, valorifică expoziţional, ştiinţific şi cultural-educativ, creaţii materiale şi spirituale din patrimoniul prahovean, naţional şi universal.

"Muzeul trebuie sa fie o şcoala de istorie a gustului - şi, mai mult - trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricui, dar sa întinda mâna catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cât poate mai mult."

EXPOZIŢE TEMPORARĂ

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești vă invită miercuri, 30 martie 2022, ora 11, la sediul secției sale Muzeul „Crama 1777” – Valea Călugărească, str. Valea Largă, nr. 32, județul Prahova, să participați la vernisajul expoziției temporare „Țesătura tradițională, motiv și inspirație”. Proiectul expozițional dedicat țesăturii tradiționale românești este rodul unui parteneriat de colaborare între Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești.
O nouă provocare pentru tinerii artiști ploieșteni: „caligrafia” pânzei, a costumului popular românesc, purtător de semne și simboluri. A fost o vreme în istoria costumului tradițional românesc în care geometrismul estetic a fost covârșitor. De la simplitate la noblețe, de la serialitate la diversitate, de la taina semnului la rostul culorilor. Într-un joc al memoriei și al prezenței, tinerii artiști ai Colegiului de Artă „Carmen Sylva” sub îndrumarea distinselor doamne profesoare Liliana Marin, Georgiana Tudor, Lavinia Răican și Mădălina Gheorghe-Tănase ne demonstrează că însemnele portului popular românesc continuă să fie resursă creativă pentru prezent.
Vă asteptăm cu drag!
Monica Cîrstea, muzeograf
Emilia Savelovici, muzeograf
 

   

104 ani de la Unirea Basarabiei cu România

Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere” cu sediul în Parcul Memorial „Constantin Stere” Bucov, str. Dacia nr. 13, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, vă invită luni, 28 martie 2022, să participaţi la manifestările prilejuite de împlinirea a 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România, care vor debuta la ora 10.30 cu depuneri de flori pe Aleea Făuritorilor Unirii și vor continua în spațiul primitor al casei memoriale cu matineul muzeal "Basarabie Română".
Vă aşteptăm!

   

105 ani de la Proclamația regelui Ferdinand I de la Răcăciuni

Vouă, fiilor de ţărani… Vi se va da pământ. Eu, regele vostru, voi fi întâiul a da pilda; vi se va da şi o largă participare la treburile statului.”

 

Anul 1917 în istoria națională a României a fost unul al dezastrului și al reînvierii. După pierderile armatei române suferite în campania din anul 1916, când aproximativ 250.000 ostași au fost uciși, răniți și luați prizonieri, când mai mult de jumătate din teritoriul țării, care cuprindea: regiunile agricole și centrele industriale cele mai importante, se aflau sub ocupație inamică, precum și retragerea spre Moldova din noiembrie 1916, a familiei regale, a guvernului și a 1.500.000 de suflete din teritoriile ocupate, toate acestea au făcut ca începutul anului 1917 să fie unul sumbru.
În toată această deznădejde, una din primele măsuri luate de Ion I. C. Brătianu a fost formarea unui guvern de uniune națională, pe 24 decembrie 1916. Conștient de moralul scăzut din rândul ostașilor, în urma înfrângerii suferite, și temându-se de tulburări sociale, cauzate de greutățile cu care se confrunta populația, Brătianu a făcut din reforma agrară și cea electorală principalele obiective ale guvernului de coaliție. Regele Ferdinand I în Mesajul de deschidere a sesiunii Corpurilor Legiuitoare, din decembrie 1916, a cerut deputaților și senatorilor să ia în dezbatere cele două reforme.
La situația grea prin care trecea România la începutul anului 1917, s-au adăugat și evenimentele din Rusia. Revoluția rusă din februarie 1917 și înlăturarea țarului Nicolae al II-lea de pe tron au avut un puternic ecou în România. În fața acestei noi situații din Rusia unde era revoltă, haos și incertitudine, ce lăsase „spatele” țării descoperit, iar de pe frontul de sud și vest veneau noi înfrângeri și ființa statului român era amenințată, se necesita un impuls. Mulți politicieni s-au temut că situația revoluționară din Rusia se va răspândi în Moldova și ostașii și țăranii români vor fi influențați de evenimentele de dincolo de graniță.
În această situație regele a hotărât să plece pe front, pentru a se pune în siguranță și sub presiunea evenimentelor, a emis o Proclamație către trupele sale, prin care promitea pământ țăranilor și dreptul la vot după încheierea războiului. Regele Ferdinand I s-a adresat ostașilor Armatei a II-a, la Răcăciuni (jud. Bacău), în ziua de 23 martie/5 aprilie 1917, cu aceste cuvinte:
„Ostași,
Cu inima plină de nădejde vă salut azi pe voi, ostaşi din Armata II-a, care de mai multe luni aţi opus o rezistenţă nebiruită tuturor încerărilor vrăjmaşilor de a rupe liniile noastre; voi staţi aici la un post de onoare, păzitori neobosiţi ai hotarului țării, expuşi la atacurile unui vrăjmaş care în trufia lui crede că toate trebuie să se închine lui, că toate drumurile, toate uşile sunt deschise lăcomiei sale de stăpânire; prin vitejia voastră bărbătească l-aţi învăţat să priceapă că pe-aici nu se trece.
Am venit azi între voi să vă aduc prinosul meu de recunoştinţă pentru modul cum v-aţi luptat până acum şi să împart acelora care s-au distins îndeosebi răsplata pentru faptele lor, dar mulţumirea mea vă îmbrăţişează pe voi toţi care v-aţi condus ca nişte ostaşi vrednici de dragostea ce țara vă poartă  şi de la care țara şi regele vostru mai aşteaptă multe fapte eroice.
Dincolo, în ţinuturile bogate, dar pustiite acum stau fraţii noştri şi suferă sub jugul nemilos al unui vrăjmaş, care fără cruţare a cotropit o mare parte a iubitei noastre țări şi care suge până la cea din urmă picătură de viaţă a unei populaţii chinuite şi batjocorite în cele mai sfinte sentimente ale ei.
Acolo zac sub ţarinele sfinţite de sângele lor mii de viteji care şi-au dat viaţa pentru mărirea patriei. Ei toţi aşteaptă de la voi să goniţi din pământul românesc armatele vrăjmaşe, să înfigeţi drapelele voastre victorioase iarăşi în pământul strămoşesc.
Vă mai aşteaptă lupte grele, căci drumul este lung, dar cu ajutorul lui Dumnezeu îl veţi străbate ca biruitori.
Vouă, fiilor de ţărani, care aţi apărat cu braţul vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun eu, regele vostru, că pe lângă răsplata cea mare a izbânzii, care vă asigură fiecăruia recunoşinţa neamului nostru întreg, aţi câştigat totodată dreptul de a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pe care v-aţi luptat. Vi se va da pământ. Eu, regele vostru, voi fi întâiul a da pilda; vi se va da şi o largă participare la treburile statului.
Arătaţi-vă, scumpii mei ostaşi, demni de încrederea ce țara şi regele vostru pun în voi şi îndepliniți-vă ca până acum datoria voastră cu sfinţenie.
Să trăiască scumpa noastră țară şi viteaza ei armată, nădejdea şi fala ei!’’
 
 
Gestul său a fost susținut de liberali și de conservatori și a avut efectul dorit asupra moralului armatei, formată în majoritate din ostași-țărani. Discursul regelui a fost întâmpinat cu satisfacție de armată, ca o garanție că reformele se vor înfăptui. Promisiunea realizării reformei agrare și celei electorale a fost reluată de rege prin ordinul de zi din 23 aprilie/6 mai 1917.
La 6/19 mai 1917, primul ministru, Ion I. C. Brătianu, prezintă Corpurilor Legiuitoare proiectul de reforme (agrară și electorală) și de revizuire a Constituției. După discuții ample, la 13/26 iunie 1917, Adunarea Deputaților și, la 20 iulie/2 august, Senatul au decis modificarea Constituției pentru a oferi baza legală a trecerii la înfăptuirea reformelor. Referitor la aceasta, Take Ionescu declara: Noi legiferăm astăzi pentru România Mică, dar legiferăm cu ochii la România de mâine”.
În „Monitorul Oficial”, din 20 iulie 1917 au fost publicate modificările art. 19 și 57 din Constituție. Art. 19 prevedea pentru cauză de utilitate națională” exproprierea cu despăgubire în rentă de stat a 2.300.000 ha cultivabile din proprietatea moșierească și a totalității terenurilor cultivabile aparținând statului, domeniilor Coroanei, instituțiilor publice, cetățenilor străini și absenteiștilor. Art. 57 modificat al Constituției prevedea vot universal, egal, direct și secret.
În 3/16 noiembrie 1918, regele Ferdinand I a semnat Decretul-lege pentru introducerea votului universal (numai pentru barbați), egal, direct, secret, obligatoriu, stabilit de Parlament la Iași, în 1917, iar în 1921, legile pentru reforma agrară în Vechiul Regat și Basarabia (17 iulie) și respectiv, Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș (30 iulie). Potrivit normelor stabilite de guvernul Al. Averescu s-a realizat cea mai amplă expropiere, din Europa acelei perioade – 6.120.000 ha, fiind împroprietăriți circa 1.500.000 de familii de țărani.
Reforma agrară a contribuit la îmbunătățirea situației țărănimii la nivelul României întregite, înscriindu-se printre cele mai semnificative măsuri de consolidare a statului național român, de stimulare a progresului social.
Regele Ferdinand I și-a câștigat respectul românilor, care l-au numit Regele țăranilor”, pentru că a susținut necesitatea reformei agrare și a celei electorale.
 
 
Despre regele Ferdinand I, la moartea acestuia, în mesajul adresat poporului român, Ion I. C. Brătianu spunea: Românii nu vor putea uita niciodată că regale Ferdinand s-a sacrificat pentru binele țării. De neclintit în convingerile sale și în hotărârile sale în timpul războiului, bun și înțelept pe timp de pace, Ferdinand I va rămâne pentru totdeauna regele care s-a identificat cu poporul său și care a înfăptuit marile reforme care au dus statului dreptatea, puterea și liniștea”.
 muzeograf Monica CÎRSTEA
   

Ateliere de Paşte la Muzeul de Istorie din Ploieşti

După doi ani în care accesul în muzee a fost limitat sau oprit, în unele cazuri, Muzeul de Istorie – Biroul Istorie, invită cadrele didactice, respectiv elevii, la vizite interactive asistate de ghid, precum şi la ateliere de creaţie, dedicate sărbătorilor de primăvară şi Paştelui.
Propunerile noastre se adresează atât celor de vârstă preşcolară - şcolară, cât şi celor de vârstă liceală. De asemenea, atelierele practice îmbină distracția cu educația și sunt concepute pentru copiii cu imaginație și curiozitate ( ex. pictură, desen, decupaje și jocuri ).
Activităţile, ce se vor derula în perioada 4-14 aprilie 2022, se pot desfăşura atât în spaţiile muzeale, (taxa - 6 lei/modul/lectie si 8 lei/ modul/atelier), cât şi la sediul unităţii de învăţământ (taxa - 10 lei/modul), materialele necesare în cadrul atelierelor practice, fiind puse la dispoziţie de instituţia noastră.
Informaţii şi programări la telefon 0745366219, persoana de contact Amalia Nicoară.
Şef Birou Istorie,
Amalia Nicoară
   

EXPOZIŢE TEMPORARĂ

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, str. Toma Cargiu, nr. 10, vă invită, din 16 martie 2022, ora 11.00, să vizitaţi expoziţia temporară „Nicolae Titulescu – personalitate marcantă a diplomaţiei româneşti şi europene”.



Expoziţia este un omagiu adresat marelui diplomat român în anul în care se împlinesc 140 de ani de la naşterea sa. Nicolae Titulescu s-a născut pe 4 martie 1882, la Craiova, şi s-a stins din viaţă pe 17 martie 1941 în Franţa, la Cannes. A fost un talentat diplomat, profesor universitar, jurist şi remarcabil om politic. Între anii 1928-1936, Titulescu a fost ministru de externe în mai multe mandate şi singurul preşedinte al Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor de la Geneva (un precursor al Organizaţiei Naţiunilor Unite de astăzi) reales două mandate consecutive (1930 şi 1931). În anul 1935 devine membru titular al Academiei Române.
Scopul expoziţiei este de a ne aminti de una dintre cele mai strălucite personalităţi pe care România le-a avut şi reuneşte o serie de documente, fotografii originale şi obiecte personale.
Diplomat de excepţie, dedicat ţării sale, Nicolae Titulescu spunea: „Viaţa mea a fost o luptă continuă în scopul de a croi pentru România un loc în viaţa lumii, apărându-i, totodată, interesele naţionale.”

Vă aşteptăm cu drag!
Muzeograf Monica Cîrstea
   

EXPOZIŢE TEMPORARĂ

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova vă invită marţi, 8 martie 2022, ora 11.00, la sediul său din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, să participaţi la vernisajul expoziţiei temporare „File de manuscris – «Drumul ascuns» de Hortensia Papadat Bengescu”.
Expoziţia aduce în atenţia publicului ploieştean un manuscris original, autograf, al romancierei Hortensia Papadat Bengescu, cuprinzând un fragment, capitolele doi şi trei, din romanul «Drumul ascuns». Manuscrisul este o raritate, deoarece scriitoarea nu-şi copia lucrările, ci trimitea treptat capitolele la tipar pe măsură ce le scria. Documentul, de o reală valoare, a intrat în patrimoniul muzeului prahovean în urma unei achiziţii, iar procesul verbal din luna martie a anului 1967 a fost înregistrat de profesorul Nicolae Simache.


   

8 Martie

Cu prilejul zilei de 8 martie - Ziua Internațională a Femeii, sărbătorită în întrega lume, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova vă invită la următoarele activităţi:



♦ Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova,
Ploiești, str. Toma Caragiu, nr.10, tel. 0244 522 656
ora 11.00 - Expoziția temporară:
„File de manuscris - «Drumul ascuns» de Hortensia Papadat-Bengescu”

♦ Muzeul „Casa Domnească” Brebu
Aleea Casa Domnească, nr. 3, tel. 0244 357 731
Șezătoare literară: „Mama mea, icoană sfântă”
- participă elevi ai Școlii Gimnaziale „Matei Basarab” Brebu

♦ Muzeul „Foișorul Bellu” Urlați,
str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
„Femeia în fotografiile baronului Alexandru Bellu”
- online
   

MEDALION COMEMORATIV

Vă invităm marţi, 8 martie 2022, ora 11.30, la Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” din Buşteni, str. Tudor Vladimirescu nr. 1, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, să participaţi la medalionul comemorativ „61 de ani de la trecerea în eternitate a scriitorului Cezar Petrescu”.



Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, județul Iași - d. 9 martie 1961, București), membru al Academiei Române din anul 1955, este unul dintre cei mai importanţi prozatori interbelici, un talent veritabil şi un adept al stilului modernist, opera sa cuprinzând circa 70 de volume: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi literatură pentru copii, studii, note de călătorie şi memorialistică.
   

Primăvara şi mama - între mit, creaţie şi renaştere

Vă invităm vineri, 4 martie 2022, începând cu ora 13.00, la Muzeul „Conacul Bellu” din Urlaţi, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, să participaţi la întâlnirea Cenaclului „Pe urmele lui Orfeu”cu tema „Primăvara şi mama – între mit, creaţie şi renaştere”, eveniment organizat de doamna prof. Iuliana Stan de la Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vodă” din Urlaţi.
Vă aşteptăm!


   

1 martie 2022

   

Pagina 4 din 111