- Eroare
Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova
Vineri, 25 Martie 2022 14:10
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova din Ploie?ti v? invit? miercuri, 30 martie 2022, ora 11, la sediul sec?iei sale Muzeul „Crama 1777” – Valea C?lug?reasc?, str. Valea Larg?, nr. 32, jude?ul Prahova, s? participa?i la vernisajul expozi?iei temporare „?es?tura tradi?ional?, motiv ?i inspira?ie”. Proiectul expozi?ional dedicat ?es?turii tradi?ionale române?ti este rodul unui parteneriat de colaborare între Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i Colegiul de Art? „Carmen Sylva” din Ploie?ti.
O nou? provocare pentru tinerii arti?ti ploie?teni: „caligrafia” pânzei, a costumului popular românesc, purt?tor de semne ?i simboluri. A fost o vreme în istoria costumului tradi?ional românesc în care geometrismul estetic a fost covâr?itor. De la simplitate la noble?e, de la serialitate la diversitate, de la taina semnului la rostul culorilor. Într-un joc al memoriei ?i al prezen?ei, tinerii arti?ti ai Colegiului de Art? „Carmen Sylva” sub îndrumarea distinselor doamne profesoare Liliana Marin, Georgiana Tudor, Lavinia R?ican ?i M?d?lina Gheorghe-T?nase ne demonstreaz? c? însemnele portului popular românesc continu? s? fie resurs? creativ? pentru prezent.
V? astept?m cu drag!
Monica Cîrstea, muzeograf
Emilia Savelovici, muzeograf
Joi, 24 Martie 2022 14:20
Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” cu sediul în Parcul Memorial „Constantin Stere” Bucov, str. Dacia nr. 13, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, v? invit? luni, 28 martie 2022, s? participa?i la manifest?rile prilejuite de împlinirea a 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România, care vor debuta la ora 10.30 cu depuneri de flori pe Aleea F?uritorilor Unirii ?i vor continua în spa?iul primitor al casei memoriale cu matineul muzeal "Basarabie Român?".
V? a?tept?m!
Miercuri, 23 Martie 2022 12:11
„Vou?, fiilor de ??rani… Vi se va da p?mânt. Eu, regele vostru, voi fi întâiul a da pilda; vi se va da ?i o larg? participare la treburile statului.”
Anul 1917 în istoria na?ional? a României a fost unul al dezastrului ?i al reînvierii. Dup? pierderile armatei române suferite în campania din anul 1916, când aproximativ 250.000 osta?i au fost uci?i, r?ni?i ?i lua?i prizonieri, când mai mult de jum?tate din teritoriul ??rii, care cuprindea: regiunile agricole ?i centrele industriale cele mai importante, se aflau sub ocupa?ie inamic?, precum ?i retragerea spre Moldova din noiembrie 1916, a familiei regale, a guvernului ?i a 1.500.000 de suflete din teritoriile ocupate, toate acestea au f?cut ca începutul anului 1917 s? fie unul sumbru.
În toat? aceast? dezn?dejde, una din primele m?suri luate de Ion I. C. Br?tianu a fost formarea unui guvern de uniune na?ional?, pe 24 decembrie 1916. Con?tient de moralul sc?zut din rândul osta?ilor, în urma înfrângerii suferite, ?i temându-se de tulbur?ri sociale, cauzate de greut??ile cu care se confrunta popula?ia, Br?tianu a f?cut din reforma agrar? ?i cea electoral? principalele obiective ale guvernului de coali?ie. Regele Ferdinand I în Mesajul de deschidere a sesiunii Corpurilor Legiuitoare, din decembrie 1916, a cerut deputa?ilor ?i senatorilor s? ia în dezbatere cele dou? reforme.
La situa?ia grea prin care trecea România la începutul anului 1917, s-au ad?ugat ?i evenimentele din Rusia. Revolu?ia rus? din februarie 1917 ?i înl?turarea ?arului Nicolae al II-lea de pe tron au avut un puternic ecou în România. În fa?a acestei noi situa?ii din Rusia unde era revolt?, haos ?i incertitudine, ce l?sase „spatele” ??rii descoperit, iar de pe frontul de sud ?i vest veneau noi înfrângeri ?i fiin?a statului român era amenin?at?, se necesita un impuls. Mul?i politicieni s-au temut c? situa?ia revolu?ionar? din Rusia se va r?spândi în Moldova ?i osta?ii ?i ??ranii români vor fi influen?a?i de evenimentele de dincolo de grani??.
În aceast? situa?ie regele a hot?rât s? plece pe front, pentru a se pune în siguran?? ?i sub presiunea evenimentelor, a emis o Proclama?ie c?tre trupele sale, prin care promitea p?mânt ??ranilor ?i dreptul la vot dup? încheierea r?zboiului. Regele Ferdinand I s-a adresat osta?ilor Armatei a II-a, la R?c?ciuni (jud. Bac?u), în ziua de 23 martie/5 aprilie 1917, cu aceste cuvinte:
„Osta?i,
Cu inima plin? de n?dejde v? salut azi pe voi, osta?i din Armata II-a, care de mai multe luni a?i opus o rezisten?? nebiruit? tuturor încer?rilor vr?jma?ilor de a rupe liniile noastre; voi sta?i aici la un post de onoare, p?zitori neobosi?i ai hotarului ??rii, expu?i la atacurile unui vr?jma? care în trufia lui crede c? toate trebuie s? se închine lui, c? toate drumurile, toate u?ile sunt deschise l?comiei sale de st?pânire; prin vitejia voastr? b?rb?teasc? l-a?i înv??at s? priceap? c? pe-aici nu se trece.
Am venit azi între voi s? v? aduc prinosul meu de recuno?tin?? pentru modul cum v-a?i luptat pân? acum ?i s? împart acelora care s-au distins îndeosebi r?splata pentru faptele lor, dar mul?umirea mea v? îmbr??i?eaz? pe voi to?i care v-a?i condus ca ni?te osta?i vrednici de dragostea ce ?ara v? poart? ?i de la care ?ara ?i regele vostru mai a?teapt? multe fapte eroice.
Dincolo, în ?inuturile bogate, dar pustiite acum stau fra?ii no?tri ?i sufer? sub jugul nemilos al unui vr?jma?, care f?r? cru?are a cotropit o mare parte a iubitei noastre ??ri ?i care suge pân? la cea din urm? pic?tur? de via?? a unei popula?ii chinuite ?i batjocorite în cele mai sfinte sentimente ale ei.
Acolo zac sub ?arinele sfin?ite de sângele lor mii de viteji care ?i-au dat via?a pentru m?rirea patriei. Ei to?i a?teapt? de la voi s? goni?i din p?mântul românesc armatele vr?jma?e, s? înfige?i drapelele voastre victorioase iar??i în p?mântul str?mo?esc.
V? mai a?teapt? lupte grele, c?ci drumul este lung, dar cu ajutorul lui Dumnezeu îl ve?i str?bate ca biruitori.
Vou?, fiilor de ??rani, care a?i ap?rat cu bra?ul vostru p?mântul unde v-a?i n?scut, unde a?i crescut, v? spun eu, regele vostru, c? pe lâng? r?splata cea mare a izbânzii, care v? asigur? fiec?ruia recuno?in?a neamului nostru întreg, a?i câ?tigat totodat? dreptul de a st?pâni într-o m?sur? mai larg? p?mântul pe care v-a?i luptat. Vi se va da p?mânt. Eu, regele vostru, voi fi întâiul a da pilda; vi se va da ?i o larg? participare la treburile statului.
Ar?ta?i-v?, scumpii mei osta?i, demni de încrederea ce ?ara ?i regele vostru pun în voi ?i îndeplini?i-v? ca pân? acum datoria voastr? cu sfin?enie.
S? tr?iasc? scumpa noastr? ?ar? ?i viteaza ei armat?, n?dejdea ?i fala ei!’’
Gestul s?u a fost sus?inut de liberali ?i de conservatori ?i a avut efectul dorit asupra moralului armatei, format? în majoritate din osta?i-??rani. Discursul regelui a fost întâmpinat cu satisfac?ie de armat?, ca o garan?ie c? reformele se vor înf?ptui. Promisiunea realiz?rii reformei agrare ?i celei electorale a fost reluat? de rege prin ordinul de zi din 23 aprilie/6 mai 1917.
La 6/19 mai 1917, primul ministru, Ion I. C. Br?tianu, prezint? Corpurilor Legiuitoare proiectul de reforme (agrar? ?i electoral?) ?i de revizuire a Constitu?iei. Dup? discu?ii ample, la 13/26 iunie 1917, Adunarea Deputa?ilor ?i, la 20 iulie/2 august, Senatul au decis modificarea Constitu?iei pentru a oferi baza legal? a trecerii la înf?ptuirea reformelor. Referitor la aceasta, Take Ionescu declara: „Noi legifer?m ast?zi pentru România Mic?, dar legifer?m cu ochii la România de mâine”.
În „Monitorul Oficial”, din 20 iulie 1917 au fost publicate modific?rile art. 19 ?i 57 din Constitu?ie. Art. 19 prevedea „pentru cauz? de utilitate na?ional?” exproprierea cu desp?gubire în rent? de stat a 2.300.000 ha cultivabile din proprietatea mo?iereasc? ?i a totalit??ii terenurilor cultivabile apar?inând statului, domeniilor Coroanei, institu?iilor publice, cet??enilor str?ini ?i absentei?tilor. Art. 57 modificat al Constitu?iei prevedea vot universal, egal, direct ?i secret.
În 3/16 noiembrie 1918, regele Ferdinand I a semnat Decretul-lege pentru introducerea votului universal (numai pentru barba?i), egal, direct, secret, obligatoriu, stabilit de Parlament la Ia?i, în 1917, iar în 1921, legile pentru reforma agrar? în Vechiul Regat ?i Basarabia (17 iulie) ?i respectiv, Transilvania, Banat, Cri?ana ?i Maramure? (30 iulie). Potrivit normelor stabilite de guvernul Al. Averescu s-a realizat cea mai ampl? expropiere, din Europa acelei perioade – 6.120.000 ha, fiind împropriet?ri?i circa 1.500.000 de familii de ??rani.
Reforma agrar? a contribuit la îmbun?t??irea situa?iei ??r?nimii la nivelul României întregite, înscriindu-se printre cele mai semnificative m?suri de consolidare a statului na?ional român, de stimulare a progresului social.
Regele Ferdinand I ?i-a câ?tigat respectul românilor, care l-au numit „Regele ??ranilor”, pentru c? a sus?inut necesitatea reformei agrare ?i a celei electorale.
Despre regele Ferdinand I, la moartea acestuia, în mesajul adresat poporului român, Ion I. C. Br?tianu spunea: „Românii nu vor putea uita niciodat? c? regale Ferdinand s-a sacrificat pentru binele ??rii. De neclintit în convingerile sale ?i în hot?rârile sale în timpul r?zboiului, bun ?i în?elept pe timp de pace, Ferdinand I va r?mâne pentru totdeauna regele care s-a identificat cu poporul s?u ?i care a înf?ptuit marile reforme care au dus statului dreptatea, puterea ?i lini?tea”.
muzeograf Monica CÎRSTEA
Luni, 14 Martie 2022 13:55
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, str. Toma Cargiu, nr. 10, v? invit?, din 16 martie 2022, ora 11.00, s? vizita?i expozi?ia temporar? „Nicolae Titulescu – personalitate marcant? a diploma?iei române?ti ?i europene”.
Expozi?ia este un omagiu adresat marelui diplomat român în anul în care se împlinesc 140 de ani de la na?terea sa. Nicolae Titulescu s-a n?scut pe 4 martie 1882, la Craiova, ?i s-a stins din via?? pe 17 martie 1941 în Fran?a, la Cannes. A fost un talentat diplomat, profesor universitar, jurist ?i remarcabil om politic. Între anii 1928-1936, Titulescu a fost ministru de externe în mai multe mandate ?i singurul pre?edinte al Adun?rii Generale a Societ??ii Na?iunilor de la Geneva (un precursor al Organiza?iei Na?iunilor Unite de ast?zi) reales dou? mandate consecutive (1930 ?i 1931). În anul 1935 devine membru titular al Academiei Române.
Scopul expozi?iei este de a ne aminti de una dintre cele mai str?lucite personalit??i pe care România le-a avut ?i reune?te o serie de documente, fotografii originale ?i obiecte personale.
Diplomat de excep?ie, dedicat ??rii sale, Nicolae Titulescu spunea: „Via?a mea a fost o lupt? continu? în scopul de a croi pentru România un loc în via?a lumii, ap?rându-i, totodat?, interesele na?ionale.”
V? a?tept?m cu drag!
Muzeograf Monica Cîrstea
Luni, 07 Martie 2022 10:05
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova v? invit? mar?i, 8 martie 2022, ora 11.00, la sediul s?u din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, s? participa?i la vernisajul expozi?iei temporare „File de manuscris – «Drumul ascuns» de Hortensia Papadat Bengescu”.
Expozi?ia aduce în aten?ia publicului ploie?tean un manuscris original, autograf, al romancierei Hortensia Papadat Bengescu, cuprinzând un fragment, capitolele doi ?i trei, din romanul «Drumul ascuns». Manuscrisul este o raritate, deoarece scriitoarea nu-?i copia lucr?rile, ci trimitea treptat capitolele la tipar pe m?sur? ce le scria. Documentul, de o real? valoare, a intrat în patrimoniul muzeului prahovean în urma unei achizi?ii, iar procesul verbal din luna martie a anului 1967 a fost înregistrat de profesorul Nicolae Simache.
Mai multe articole..
Pagina 30 din 244