- Eroare
Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova
Joi, 27 Ianuarie 2022 09:06
15 nop?i de istorie
Povestea acesta este a mea ?i îmi va fi greu s? o împ?rt??esc cu voi pentru c? mul?i nu m? ve?i crede.
Sunt un copil de 13 ani, destul de bun la înv???tur? ?i atras de toate materiile pe care trebuie s? le studiez în ?coal?. Îmi fac temele, sunt silitor, de?i uneori, înc?p??ânat ?i irascibil atunci când nu îmi iese ceva.
Îmi place istoria, din totdeauna mi-a pl?cut, poate pentru c? bunicul meu avea o colec?ie impresionant? de magazine istorice din care îmi povestea diferite evenimente. Mi-a spus lucruri minunate despre ?tefan cel Mare ?i despre Matei Corvin, despre Neagoe Basarab ?i despre Mircea cel B?trân. Spre marea mea durere, nu a mai apucat s?-mi povesteasc? nimic despre Constantin Brâncoveanu pentru c? a plecat departe, în lumea de dincolo.
De când a murit, îl visez în aproape fiecare sear?. Îns?, într-una dintre ele, s-a întâmplat ceva ce nu mai tr?isem vreodat?.
Se f?cea c? m? aflam pe un câmp, iar undeva spre cap?tul lui, se vedea o u??. Acolo m? a?tepta bunicul meu care o deschise zâmbind. Apoi, îmi spuse c? o s? îmi arate o lume din trecut. Am p??it dincolo de u?? ?i ,,m-am trezit” într-un muzeu împânzit cu tablouri ale multor conduc?tori ai lumii. L-am privit în ochi pe Vlad ?epe?, l-am z?rit ?i pe Mihai Viteazul, pe Ginghis Han ce se-ncrunta la noi…. Erau mul?i, chiar ?i Hitler se afla într-unul, dar rânjea a?a hidos spre mine c? i-am întors spatele.
Bunicul m-a dus de mân? prin dreptul lor, am privit chipurile crunte ?i îmb?trânite ale unora, iar apoi l-am v?zut pe al lui, pe al celui despre care doream s? ?tiu totul – Constantin Brâncoveanu. Am strigat: ,,În lumea lui vreau s? c?l?toresc”! ?i m-am trezit.
Înc? 14 nop?i a durat c?l?toria mea. 15 în total.
În a doua noapte am trecut de u??, dar imediat am f?cut un pas înapoi. În fa?a mea p?rea c? se duce o r?scoal?. O mân? de oameni se b?teau ?i strigau. Aveam senza?ia c? o s? m? ating? ?i pe mine loviturile lor, dar r?mâneam neatins. Vocea bunicului îmi ?opti la ureche: „E anul 1655. R?scoala de fa?? este a seimenilor ?i a doroban?ilor împotriva domnitorului Constantin ?erban. Aici, pruncul Constantin Brâncoveanu î?i va pierde tat?l, pe Papa Brâncoveanu – ucis”.
În a treia, l-am v?zut copil studiind împreun? cu unchiul din partea mamei, Constantin Cantacuzino. Înv??a greaca, latina ?i slavona. Avea o ?inut? impun?toare în ciuda vârstei ?i asculta cu mare aten?ie.
În a patra, era deja 1676 ?i l-am visat participând la asediul Cehrinului. Îl solicitaser? turcii. Apoi, în toamna aceluia?i an sau, mai bine zis, a aceluia?i vis am participat la numirea lui ?erban Cantacuzino pe tronul ??rii Române?ti. ,,?i ce înseamna asta?” am întrebat eu f?r? s? în?eleg ce vedeam. ,,A?teapt?! O s? în?elegi mâine”.
În a cincea noapte, dup? aceea?i u??, am urm?rit ceva ce ar?ta ca o s?rb?toare. Tot vocea bunicului îmi dezv?lui c? eram p?rta? la numirea tân?rului Constantin ispravnic al scaunului Bucure?ti ?i mare postelnic. „Acum în?elegi? Învestirea unchiului s?u drept domn al ??rii Române?ti la ajutat ?i pe nepot s? creasc? în dreg?toriile de ag?”. Am vrut s?-l întreb ce func?ii erau acelea; nu le în?elegeam, dar nimeni nu-mi r?spunse. M-am trezit, c?ci venise diminea?a. Am g?sit un dic?ionar, am c?utat termenii ?i am în?eles puterea cuvântului „ag?”.
A ?asea noapte, visul m-a dus la Constantinopol ?i l-am v?zut pe Brâncoveanu semnând un document. Nu ?tiu cum, dar am reu?it s? în?eleg ?i singur c? eram în anul 1681. Se întâmpla ceva foarte ciudat. Brâncoveanu purta discu?ii cu doi indivizi. Se numeau Ladislau Csaki ?i Cristofor Pasko. Î?i asumau o semn?tur? de restabilire a legii române?ti în Transilvania. ,,Lege româneasc??” am întrebat eu. ,,Ortodoxismul” a r?spuns bunicul.
Visul celei de a ?aptea a durat cel mai mult. Negocieri cu împ?ratul Leopold, un tribut de 75000 de taleri în schimbul a 6000 de solda?i, un jur?mânt de credin?? în fa?a solilor, cucerirea Lipovei ?i, în sfâr?it, o încercare de aderen?? a ??rii Române?ti la partida cre?tin?. Priveam uimit la rapiditatea cu care se desf??urau evenimentele sub ochii mei ?i îmi doream s? nu m? pot trezi.
În a opta noapte, am fost p?rta? la moartea domnului ?erban Cantacuzino. Se întâmpla în toamna anului 1688. ,,?tii, se spune c? Brâncoveanu a fost implicat în asasinarea lui. Au existat zvonuri, dar nu a fost adev?rat”, îmi spuse bunicul, care m? ?inea strâns de mân?. ,,Chiar ?i Iorga a dezmin?it”. Iar eu i-am dat dreptate.
În urm?toarea, a noua, am urm?rit din dreptul u?ii, urcarea sa pe tronul ??rii Române?ti. Chipul îi p?rea trist ?i m? gândeam la povara de pe umerii s?i.
Veni ?i a zecea noapte. Se întâmpla în 30 ianuarie 1689. Domnitorul reconfirma mandatul solilor trimi?i la Viena. ?ara Româneasc? renun?a la toate leg?turile cu Poarta ?i reînnoda atârnarea fa?? de împ?ratul Austriei. Dar, la sfâr?itul anului, ducele de Baden a invadat ?ara Rom?neasc?. Brâncoveanu s-a conformat ?i a pl?tit tribut ?i pentru vechiul acord încheiat de ?erban Cantacuzino. ?i pentru c? a fost nevoit s? accepte iernarea în ?ar? a dou?sprezece regimente ?i s? predea armatei austriece 1500 de cai, domnul Brâncoveanu i-a chemat pe turci ?i pe t?tari în ajutor. Ace?tia din urm? au obligat armata austriac? s? se retrag?.
-Bunicule, ?tii ce în?eleg eu? C? Brâncoveanu s-a f?cut frate cu du?manul.
-Ha, ha! Ai în?eles, râse bunicul pe care nu-l mai auzisem demult râzând. ?i dac? stau s? m? gândesc mai bine, era prima dat? când îl auzeam aievea ?i nu în vis.
M-am trezit fericit. Doamne, câte evenimente! Trebuie s?-i povestesc bunicii. Mai bine nu! O s-o-ntristez!
Cinci nop?i a mai durat povestea mea.
Cu ochii pironi?i ca la cinematograf, am privit lupte sângeroase. Am urm?rit b?t?lia de la Z?rne?ti a domnitorului ajutat de turci în care generalul Heissler a fost luat prizonier, iar Emeric Tokoli a fost încoronat principe al Transilvaniei. ?i uite a?a, conflictul dintre turci ?i austrieci a dus la mutarea frontului la nord de Dun?re, iar ?ara Româneasc? a mai sc?pat de greut??i.
Au urmat Tratatul de la Karlowitz, b?t?lii peste b?t?lii, conflicte, urzeli, alte învestiri ?i reînvestiri pe tron, amenin??ri cu invazii ale Ardealului de c?tre turci ?i t?tari... comploturi, maziliri, cre?terea haraciului, reconfirmarea lui Brâncoveanu la domnie... toate se învârteau în jurul meu de parc? m? aflam în mijlocul unui uragan... ?i când totul s-a oprit, am ridicat privirea ?i l-am vazut pe Mustafa Pa?a Taltaban, un vizir crud ?i lacom ce avea s?-i provoace sfâr?itul lui Constantin Brâncoveanu. M-a îngrozit privirea lui.
Înc? trei nop?i trecuser? ?i eram foarte speriat. A?teptam îns? cu ner?bdare s? se termine istoria.
În a paisprezecea noapte, u?a s-a deschis din nou. ,,M-am trezit” în Palatul Mogo?oaia, iar el se afla în fa?a mea. De?i p?rea impun?tor, rosti cu blânde?e:
-M? urm?re?ti demult, copile. Cât? r?bdare ai avut! Dar ?tii tu oare câte mai erau de spus? Hai s?-?i ar?t!
Întinse mâna ?i-mi ar?t?, de parc? nu fusese de ajuns, o serie de zile ?i ani ce se derulau în fa?a mea ca în diafilmele bunicilor.
1682 ?i evanghelia ferecat?
1688 ?i biblia de la Bucure?ti
1692 – Emiterea Patentei leopoldine
1693 – Sfin?irea bisericii Mân?stirii Hurezi
1702 – Tip?rirea cuvântului panageric întocmai cu apostolii… mul?i ani ?i perioade importante.
-De ce erai numit Altin Bey? am întrebat eu curios.
-Pentru c? am fost bogat, am b?tut monede în aur, r?spunse el. Am fost important în trecutul ??rii Române?ti. Am dus b?t?lii ?i m-am luptat pentru religia cre?tin?.
-Ce a fost cel mai important în via?a ta?
-Of, nu r?zboaiele, nu domnia a?a cum ai putea crede, ci familia. Anii cei mai importan?i sunt ai na?terii copiilor mei. Trebuie s? plec!
-Stai, nu, nu pleca!
Dar visul se opri.
În ultima noapte s-a ispr?vit totul. Se înf??i?au to?i înaintea mea. Tortura nu mi-a fost permis s-o urm?resc. Nici nu cred c? a? fi rezistat, ?tiind c? nu puteam s? intervin ?i s? schimb cursul istoriei. Acuzat pentru avere, pentru instrumente muzicale rare, pentru monede b?tute în aur, coresponden?? scris? cu Austria, Moscova, Polonia ?i Vene?ia în defavoarea lor, turcii l-au condamnat la moarte împreun? cu fiii lui. Constantin, ?tefan, Matei ?i Radu au fost decapita?i pe rând, îns? nu înainte ca turcii s?-l întrebe pe Brâncoveanu dac? se converte?te la religia musulman?. „Niciodat?! Sunt ?i voi muri cre?tin”!
-?i a?a a murit, dar d?inuie peste timp, în ve?nicie, c?ci a devenit martir al neamului Românesc, ?opti bunicul tr?gând cortina cu mâna ?i s?rutându-m? în vis.
Se termin? povestea. Dar poate mâine noapte o s? „m? trezesc” din nou!
Lungu ?tefan Rare?, Premiul special al juriului
Clasa a VII-a, ?coala Gimnazial? „Alexandru Ioan Cuza”, Municipiul Câmpina, jude?ul Prahova
Miercuri, 26 Ianuarie 2022 15:57
Muzeul „Ion Luca Caragiale” din Ploie?ti, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, organizeaz?, în perioada 29-30 ianuarie 2022, ZILELE CARAGIALE, eveniment cu dubl? semnifica?ie: 170 de ani de la na?terea scriitorului Ion Luca Caragiale ?i aniversarea a 60 de ani de la înfiin?area Muzeului „Ion Luca Caragiale” de c?tre p?rintele muzeografiei prahovene, prof. Nicolae Simache.
PROGRAM:
Sâmb?t?, 29 ianuarie 2022
• Concursul Na?ional de interpretare artistic? a personajelor caragialiene
„Caragiale, contemporanul nostru”
Cea de-a XXIV-a edi?ie a concursului, devenit o tradi?ie a institu?iei de cultur?, se va desf??ura în mediul virtual, reunind peste 20 de trupe de actori – elevi din ciclul primar ?i gimnazial ai ?colilor din ?ar? ?i municipiul Bucure?ti. Anul acesta, la împlinirea a 170 de ani de la na?terea dramaturgului, micii arti?ti, prin talentul lor, vor aduce în prim-plan lumea plin? de culoare a personajelor lui Caragiale.
Întregul concurs va putea fi urm?rit, începând cu ora 10.00, pe site-ul www.histmuseumph.ro, pe paginile de facebook ale Muzeului „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti ?i Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, cât ?i pe canalul de youtube.
Duminic?, 30 ianuarie 2022, la ora 10:30,
Sala Auditorium, a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova
(transmitere live pe pagina de Facebook a Muzeului „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti)
• Caragiale la ceas aniversar
• Cuvânt de salut
- Muzeograf Mihai Dumitrache, manager interimar al Muzeului Jude?ean de Istorie ?i
Arheologie Prahova;
- ing. Monica Bostan, conservator coordonator al Muzeului „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti.
• Omagiu lui Ion Luca Caragiale
- Invita?i: - Ilie Gâlea – actor la Teatrul „Toma Caragiu” Ploie?ti;
- Iuliu Dan Gâlea – actor colaborator la Teatrul „Toma Caragiu” Ploie?ti.
• Festivitatea de premiere a Concursului Na?ional de interpretare artistic? a personajelor caragialiene „Caragiale, contemporanul nostru”, edi?ia a XXIV-a
• „Al matale, Caragiale...”
- spectacol de teatru sus?inut de trupa de teatru „Haio?ii”, de la Colegiul de Art? „Carmen Sylva”, Ploie?ti, coordonat? de bibl. Nicolette Neculai ?i prof. înv. primar Iulia Ionescu.
• Depuneri de flori la busturile dramaturgului din fa?a Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” ?i din curtea Muzeului „Ion Luca Caragiale”
Duminic? 30 ianuarie 2022, intrarea va fi liber? la Muzeul „Ion Luca Caragiale”, respectându-se normele în vigoare pentru prevenirea îmboln?virii cu virusul SARS-Cov2.
Miercuri, 26 Ianuarie 2022 13:46
REGELE FERDINAND I AL ROMÂNIEI
Era o zi de joi. Agita?ia din pia?? ?i ma?inile de pe strad? o trezir? pe Ada dis-de-diminea??. Luni avea un test la istorie. Vai cât ura materia aceea, cu toate c? mama sa era profesoar? de istorie.
-Nea?a, mam?! Spuse Ada, pe jum?tate adormit?.
-Se spune bun? diminea?a, dar oricum, abia a?tept s? te întorci de la ?coal?, ai mult de înv??at pentru testul la istorie! Spuse mama entuziasmat?.
- Nu vreau s? înv??! Istoria este inutil?! Se r?sti ea ?i merse sup?rat? în camer?. Când se întoarse de la ?coal?, Ada g?si pe birou o carte din istoria României.
-Normal c? a pus-o aici, credea ca voi citi din ea! Pufni Ada.
Trecur? câteva ore, cartea de pe birou parc? str?lucea. Avea o copert? maronie cu patru stele pe ea. Ada se îndrept? spre ea ?i o lu? în mân?. La atingerea c?r?ii, totul în jurul Adei deveni alb ?i se trezi în centrul unui ora?. P?rea s? fie var?. De?i nu era foarte bun? la istorie, Ada reu?i s? recunoasc? câteva personalit??i din carte. Nu era adev?rat, ce ar fi c?utat Regina Maria în pia??, nici m?car nu mai tr?ia! Din spate se auzir? ni?te copite ?i pe un cal alb de vis ap?ru regele Ferdinand I.
-Bun?, Ada! Te a?teptam, rânji Regele. Eu sunt Ferdinand I, m-am n?scut pe data de 24 august 1865 în Germania, am fost Regele României din 10 octombrie 1914, pân? la moartea mea, în 1927, la Sinaia. Am fost numit ?i Întregitorul. Am terminat în 1885 cursurile ?colii de ofi?eri din Kassel.
Nu avea g?rzi, nu avea absolut nimic. Straniu, gândi Ada ?i întreb?:
-De unde ?tii cum m? cheam??
-Ei, cum de unde ?tiu, mai ?ii minte cartea de pe birou? Eu am l?sat-o acolo, te-am auzit ce-ai spus despre istorie. Am vrut s? î?i ar?t c? gre?e?ti, spuse Regele Ferdinand I. Te afli în Akim, aici î?i continu? via?a istoria, minunat nu e a?a? Acum urc?, vreau s? î?i ar?t ceva.
Ada înc?lec? ?i travers? c?lare ora?ul lini?tit al?turi de Regele Ferdinand I.
Parc? s-ar fi teleportat, dar acum erau în mijlocul unui r?zboi. Ada ?i-a acoperit capul cu bra?ele ?i a început s? ?ipe. Regele Ferdinand I a râs ?i a spus:
-Nu te pot vedea sau auzi, practic nu exist?m deloc pentru ei, am c?l?torit în timp...
La auzul vorbelor, Ada se lini?ti ?i î?i scoase capul.
-Primul R?zboi Mondial... spuse Regele Ferdinand I. Oamenii ??tia ?i-au dat via?a pentru tine, pentru noi to?i, ei au f?cut istorie, asemenea altora, au murit pentru tine, spuse regele îndurerat. Nu ?tii ce greu a fost s? te treze?ti ?i s? adormi mereu cu frica c? vei muri!
-Acest r?zboi a avut loc între anii 1914-1918. România intrând doar în 1916 în r?zboi. ?ara era prins? în aceste jocuri de putere, luptând pe doua fronturi. Dup? o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor for?e austro-ungare cople?ite din punct de vedere numeric. Armata român? a suferit în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare. La sfâr?itul Primului R?zboi Mondial, Imperiul Austro-Ungar a fost desfiin?at, astfel a fost posibil? formarea României Mari prin Unirea Banatului, a Bucovinei ?i a Transilvaniei cu România. Totodat? în 1918 România s-a unit Basarabia.
-Au fost vremuri grele. A trebuit s? iau decizii complicate, având în vedere faptul c? trebuia s? m? lupt ?i cu ?ara mea natal?. Cel mai important, cred, era faptul c? am ales ceea ce era mai bine pentru ?ara pe care o conduceam. Regina Maria ajuta r?ni?ii pe front, fiind neînfricat?, a fost o adev?rat? eroin?!
-Wow, cât curaj! Sunte?i un exemplu bun de urmat! Exclam? Ada.
-Mi-a? dori s? am la fel de mult curaj cât ave?i ?i dumneavoastr? ?i al?ii care au luptat pentru ?ar?!
-Deja ai acel curaj, doar trebuie s? sapi mai adânc pentru al g?si! Spuse Regele Ferdinand I.
- S? mergem mai departe acum.
Dup? dou? clipe, Ada ?i Regele Ferdinand I se aflar? în alt loc, mai exact în Alba Iulia.
-Uite, sunt eu ?i Regina Maria. Urma s? fim încorona?i în 15 octombrie 1922. Ce emo?ii aveam! Încoronarea a avut loc la Alba Iulia. Am ajuns acolo cu trenul regal de la Bucure?ti, am fost întâmpina?i la gar? de premierul Ionel Br?tianu ?i primarul ora?ului din Alba Iulia. Eram a?tepta?i de zeci de mii de oameni. Regina Maria era îmbr?cat? într-o rochie auriu-ro?iatic?. Eu mi-am a?ezat singur coroana pe cap pe care am primit- o de la pre?edintele Senatului, apoi am ridicat coroana de aur a reginei ?i am s?rutat-o pe frunte. Ce vremuri!
-Ne-am cam lungit oricum. E timpul s? te întorci acas?! Oft? Regele Ferdinand I.
-Nu vreau s? m? întorc, va trebui s? înv??! Se v?ic?ri Ada.
-Via?a nu e mereu cum o vrem noi, oricum î?i va fi mai u?or acum dup? aceast? c?l?torie. Eu cred în tine! spuse Regele Ferdinand I ?i o îmbr??i?? pe Ada. Acum ia asta ?i spune ,,vreau s? m? întorc acas?’’.
Ada lu? în mân? cristalul ?i spuse:
-Dar cum ?i-l voi înapoia?
-Data viitoare, spuse Regele Ferdinand I cu un zâmbet pe buze, când vrei s? te întorci doar ia cristalul în mân? ?i spune ,,spre Akim’’!
-Vreau s? m? întorc acas?! Spuse Ada ?i disp?ru.
Totul era ca înainte, cartea era pe birou, nu mai str?lucea, Ada se gândi s? o ascund?, apoi se duse în buc?t?rie ?i îi ceruse iertare mamei sale.
-Nu e nimic, drag?, eu nu m? pot sup?ra pe tine! Spuse mama ?i o strânse la piept pe Ada.
-Mai vrei s? înv???m?
-Sigur ca da! Zise mama cu zâmbetul pe buze.
Ada ?i mama sa au înv??at toata dup?-amiaza. Era chiar distractiv pân? la urm?, trebuia s? recunoasc?! Istoria era o poveste continu? ?i frumoas?, cu p?r?i bune ?i rele.
Luni urma testul la istorie, era ultima or?. Ada primi testul, citi primele întreb?ri ?i se apuc? de lucru. Joia urm?toare primiser? rezultatele, curgeau toate apele pe Ada în timpul în care profesoara se îndrepta cu zâmbetul pe buze c?tre ea:
-Felicit?ri, ai avut punctaj maxim, cel mai mare din clas?! Copii, lua?i exemplu de la colega voastr? care a înv??at foarte bine lec?ia! O l?ud? profesoara.
To?i copiii au felicitat-o pe Ada, care se sim?ea mai bine ca niciodat?. În adâncul ei, aceasta ?tia al cui era meritul, al Regelui Ferdinand I, care i-a redat încrederea în ea ?i a înv??at-o s? iubeasc? istoria. De acum Ada nu mai subestimeaz? istoria, a în?eles ce însemna curajul adev?rat, oamenii ca ?i Regele Ferdinand I, Carol I, Regina Maria sau chiar ?tefan Cel Mare au fost oameni întregi ?i curajo?i, care au luptat pentru ?ar?. Oameni care trebuie respecta?i.
Mihu Alesia-Maria, Premiul III
Clasa a VI-a C. Liceul de Informatic? ,,Tiberiu Popoviciu’’, Cluj Napoca, jude?ul Cluj
Marţi, 25 Ianuarie 2022 08:53
Amintirile regelui
Hmm… m? întreb… oare cum a trecut timpul atât de repede ? Este deja anul 1914, m? gândeam eu. Dac? nu a?i ghicit deja, sunt eu, regele Carol I, primul ?i cel mai important rege al României. St?team în balconul turnului cel mai înalt al castelului meu, când am observat cum o frunz? dintr-un stejar înalt a aterizat fix în ceaiul meu de mu?etel. Mi-am l?sat pu?in biscuitul pe farfurioar? ca s? pot arunca mai bine o privire când brusc, apare ceva mic, care îmi ?terpele?te biscuitul.
Hei!!! am strigat. Hei! D?-mi biscuitul! Târziu… Pas?rea a disp?rut cu biscuitul meu în cioc, dar am v?zut c? au r?mas câteva firimituri pe farfurioar?. M-am jucat pu?in cu ele pân? au c?p?tat forma unui vultur. Sem?na cu stema României. ?i am început s? m? întreb ….oare cum am ajuns eu aici? Ce mi-a purtat pa?ii în timp pân? în cel mai înalt turn al castelului Pele?? Mi-am amintit imediat… mi-am amintit totul. Eram în Germania, în ora?ul meu natal, cu mult timp în urm?. St?team în camera mea de la a c?rei fereastr? vedeam un stejar uria? cu crengile pline de p?s?ri. Pictam tablouri. Adoram s? pictez p?s?rile pe care le vedeam pe fereastr?. Într-una din zile majordomul a dat buzna în camera mea, spunându-mi:
Alte?a Voastr?! Domnitorul României, Alexandru Ioan Cuza, a fost detronat ?i alungat din ?ara sa!
-Off! m-ai luat prin surprindere ?i am tras o linie pe tablou!
-Îmi pare r?u Alte?a Voastr?!
-Ce-o fi fost în mintea majordomului? Ce îmi pas? mie de România? De-abia auzisem de ea.
-?ti?i… de fapt … vestea este c? politicienii României au decis ca dumneavoastr? s? fi?i viitorul principe al acelei ??ri.
-Imposibil! am exclamat eu. Cum s? devin domnitor al unei ??ri supus? Imperiului Otoman? P?rin?ii mei nu vor fi niciodat? de acord cu asta.
-Domnule, gândi?i-v? a?a: ave?i oportunitatea istoric? s? sc?pa?i poporul român de otomani! Ve?i deveni astfel unul din cei mai aprecia?i conduc?tori ai Europei!
-Hmm…. nu ?tiu ce s? zic… Cum voi ajunge în România? Ar trebui s? trec prin Austria ?i asta reprezint? un pericol foarte mare pentru mine.
Am ie?it din camera mea ca s? m? plimb pu?in prin curte, s? m? gândesc ce a? putea s? fac. Mi-am dat seama c? mi-ar trebui un pa?aport fals, al unui om de rând. De unde îns? a? putea face rost de un pa?aport fals? Ie?isem din curte, pa?ii m? purtau pe str?zi ?i deodat? am v?zut un om care îmi sem?na foarte mult. M-am decis s? îl urm?resc, sperând c? avea ?i pa?aportul asupra lui. Omul a intrat într-o cas? din centrul ora?ului. Am p?truns dup? el în?untru ?i am observat c? erau mai mul?i prezen?i acolo ?i to?i î?i l?sau pa?apoartele pe o mas?. Într-o clip? de neaten?ie a celor prezen?i am furat pa?aportul care m? interesa ?i am ie?it. Fugeam cu pa?aportul în mân? pe str?zi, uitându-m? în acela?i timp la poza individului ?i am v?zut c? avea buzele mult mai mari decât ale mele. Nu m-am panicat. Urma s? pun un fular pe gur? în a?a fel încât vame?ii s? nu observe diferen?a. Odat? întors acas? i-am spus majordomului c? am un nou nume, Karl Hettingen ?i c? sunt un comerciant care se îndreapta c?tre Odessa cu afaceri. Mai aveam nevoie de ajutor a?a c? m-am îndreptat apoi c?tre o cas? pe care o cuno?team bine. Am b?tut tare la u??.
-Von Werner! Mayenfisch!
-Karl! Ce faci prietene? Ce-i cu tine aici?
-Am nevoie de ajutor! Românii m? vor pe mine principe în ?ara lor.
-B?nuiesc c? ai refuzat, nu?
-Am spus da! ?i vreau ca voi doi s? m? înso?i?i pân? acolo.
-E periculos! Trebuie s? travers?m Austria! Ce ne dai dac? te înso?im?
-V? voi da brio?e.
-Uuuu, ne plac chestiile ale mici ?i dulci! S? mergem!
Astfel, a doua zi eram to?i în tren. La Salzburg, ora? de grani?? între Bavaria german? ?i Austria a trebuit s? coborâm din vagoane pentru a fi controla?i de c?tre vame?ii austrieci.
-Domnule! De ce purta?i un fular pe asemenea c?ldur?? m-a întrebat vame?ul.
-Este bolnav! a s?rit Werner. ?i mai e ?i contagios! Am sc?pat astfel de vam? ?i ne-am îmbarcat pe vaporul care avea s? ne duc? la Turnu Severin. În dup? amiaza zilei de 8 mai am pus piciorul pe p?mântul României. La propriu am atins p?mânturile acestei ??ri pentru c? am fost surprins s? constat c? nu existau drumuri construite. Frumoase aceste prime amintiri din România. Rememorez cu drag cum m-a înso?it I. C. Br?tianu pân? la Bucure?ti, ceremonia de pe Dealul Mitropoliei în care Nifon, m-a uns ca principe al ??rii. Dup? câ?iva ani îns?, m? sim?eam singur. Îmi doream mult o familie. ?i chiar atunci unul dintre consilierii mei m-a anun?at c? I.C. Br?tianu a aranjat s? o cunosc, în vederea c?s?toriei, pe fiica ?arului Rusiei.
-Nu m? voi c?s?tori cu o str?in?! am spus eu. Voi merge în Germania ?i îmi voi alege singur mireasa.
-Fiica ?arului Rusiei nu va fi prea încântat?, a ?optit, zâmbind, consilierul.
?i a?a m-am întors în Germania pentru scurt? vreme. Mama m-a a?teptat cu un co? cu brio?e (din care Werner a mâncat mai mult de jum?tate). În Germania am cunoscut o prin?es? minunat?, care mi-a furat inima pe loc, Elisabeta de Wied. Foarte repede ne-am logodit ?i pe 3 noiembrie 1869 a avut loc nunta. În timp ce preotul ne întreba dac? suntem de acord s? ne c?s?torim, îi auzeam pe Werner ?i Mayenfisch în spate cum plâng în hohote. ?i tot Werner a prins buchetul de nunt? aruncat de c?tre Elisabeta. Au urmat momente de maxim? fericire. Elisabeta a n?scut o feti??, în anul 1870. Am numit-o Maria ?i vreme de trei ani ?i jum?tate a fost lumina ochilor no?tri. Era un înger ?i din p?cate, Dumnezeu a vrut s? r?mân? un înger pentru eternitate ?i a luat-o la El în prim?vara anului 1874…..
Pe unde o mai fi tabloul pe care îl pictam atunci, în 1866? Urc în podul castelului ?i printre multe lucruri aruncate îl g?sesc. Linia tras? atunci din gre?eal? era înc? acolo. Am luat o pensul? ?i am f?cut un M din acea linie. Am coborât apoi ?i am mers s? pun tabloul pe mormântul Mariei s?pat lâng? orfelinatul de lâng? palat, unde îi placea atât de mult s? se joace ?i s? alerge dup? p?s?ri… Am fost prin?, domnitor, rege. Nimic nu mi-a bucurat mai mult sufletul decât atunci când am fost tat?.
Ionescu Adriana Maria, Premiul II
Clasa a VI-a A, ?coala Central? Câmpina, jude?ul Prahova
Luni, 24 Ianuarie 2022 07:37
Expozi?ie Concurs interjude?ean „Pe Urmele Unirii!?
Concursul interjude?ean „Pe Urmele Unirii!? s-a desf??urat în mediul online în perioada 1 noiembrie 2021 - 10 ianuarie 2022 ?i a avut ca tematic? principal? semnifica?ia zilei de 24 ianuarie 1859, a marelui eveniment istoric de la 1 decembrie 1918 ?i personalit??ile care au contribuit la realizarea Unirii. S-a dorit o abordare non-formal?, dar realist? ?i corect? din punct de vedere istoric a subiectelor.
Organizatori acestui concurs au fost: Colegiul Na?ional Mihai Viteazul Ploie?ti, ?coala Gimnazial? „Nicolae Iorga” Ploie?ti, ?coala Gimnazial? Special? Târgovi?te, iar parteneri au fost: Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, Asocia?ia Jude?ean? Cultul Eroilor Prahova, Biblioteca Jude?ean? „I. H. R?dulescu” Dâmbovi?a.
Ne bucur?m c? au participat la concurs elevi din 40 de jude?e din România ?i ?ase ?coli din Republica Moldova. La cele douã sec?iuni ale concursului s-au înscris elevi cu 813 lucr?ri dup? cum urmeaz?: Sec?iunea I: crea?ii plastice (690 de lucrari ale pre?colarilor/elevilor din ciclul primar, gimnazial ?i elevilor cu CES); Sec?iunea a II-a: Prezentare PPT (123 de prezentari realizate de cãtre elevii din ciclul gimnazial). În urma juriz?rii s-au acordat la cele dou? sec?iuni 75 premii I, 47 premii II, 48 premii III, men?iuni ?i diplome de participare.
Din cele mai frumoase crea?ii înscrise în concurs am realizat o micro expozi?ie virtual?.
Mul?umim tuturor participan?ilor ?i v? dorim vizionare pl?cut?!
prof. dr. Maria Mariana Gheorghe
prof. Nicoleta Camelia Bucuric?
prof. Ana-Maria Stancu
muzeograf Monica Cîrstea
♦ Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea”,
Ploie?ti, str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
• „Mica Unire a lui Cuza” - online
♦ Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”,
Ploie?ti, str. Nicolae B?lcescu, nr. 15, tel. 0244 522 914
• „24 Ianuarie -Ziua de aur a veacului. Cântecele Unirii” - online
♦ Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”,
Ploie?ti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861
• „Personalit??ile Unirii: Theodor Aman” - online
♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” V?lenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
• Evocare: „Contextul european în care s-a realizat Mica Unire de la 1859” - online
♦ Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu, Aleea Casa Domneasc? nr. 3
• Evocare: „ Personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza ?i reformele României moderne din a doua jum?tate a secolului al XIX-lea? - online
♦ Muzeul „Conacul Pan? Filipescu” Filipe?tii de Târg, nr.868, tel. 0244 389 480
• „Primul pas c?tre România” - online
♦ Muzeul „Foi?orul Bellu” Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr.12, tel. 0244 271 721
• „24 ianuarie 1859 – Mica Unire ?i Alexandru Ioan Cuza” - online
♦ Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni,
str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
• „Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite?- online
Mai multe articole..
Pagina 35 din 244