Eroare

XML Parsing Error at 1:1310. Error 9: Invalid character

Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

Vineri, 13 August 2021 13:13

În data de 30 septembrie se va deschide la Muzeul Na?ional de Arheologie din Madrid, Regatul Spaniei expozi?ia „Tezaure arheologice din România. R?d?cini dacice ?i romane”. Expozi?ia reune?te 835 de artefacte excep?ionale din colec?iile a 39 de muzee din România printre care ?i Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova – Ploie?ti.

Manifestarea, coordonat? de c?tre Muzeul Na?ional de Istorie a României, se desf??oar? sub Înaltul Patronaj al Majest??ii Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei ?i al Pre?edintelui României, Excelen?a Sa Domnul Klaus Iohannis. Evenimentul cultural este organizat sub egida Ministerului Culturii ?i Ministerului Afacerilor Externe, cu sprijinul Ministerului Ap?r?rii Na?ionale ?i î?i propune s? ofere vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o c?l?torie în timp, în spa?iu, dar mai ales în universul unei lumi comune, europene.

Ac?iunea face parte din calendarul Programului aniversar România-Spania 2021, stabilit de Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României în Regatul Spaniei, în calitate de coordonator.

Dintre piesele de valoare excep?ional? ce vor fi expuse în cadrul expozi?iei, un loc important îl ocup? descoperirile getice timpurii ?i din perioada clasic? a civiliza?iei dacice, începând cu coiful de aur de la Co?ofene?ti, c?ruia i se vor ad?uga tezaurele getice de la Stânce?ti, Agighiol, Peretu, Bune?ti, tezaurele dacice de br???ri de la Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argint de la Sâncr?ieni, Bucure?ti-Her?str?u, Coada Malului, Lupu, dar ?i unele tezaure de podoabe de argint recuperate de statul român în ultimii ani.

Piesele prezentate în aceast? expozi?ie provin atât din colec?iile Muzeului Na?ional de Istorie a României, cât ?i din cele ale urm?toarelor muzee din ?ar?: Complexul Muzeal Na?ional Neam? - Piatra Neam?, Complexul Muzeal Na?ional Moldova - Ia?i, Muzeul Na?ional al Bucovinei - Suceava, Muzeul Na?ional al Banatului - Timi?oara, Muzeul Na?ional de Istorie a Transilvaniei - Cluj Napoca, Muzeul Na?ional al Unirii - Alba Iulia, Complexul Muzeal Iulian Antonescu - Bac?u, Complexul Muzeal Bistri?a N?s?ud - Bistri?a, Muzeul Civiliza?iei Gumelni?a - Olteni?a, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan - Bucure?ti, Institutul de Cercet?ri Eco-Muzeale Simion Gavril? - Tulcea, Muzeul Br?ilei Regele Carol I - Br?ila, Muzeul Civiliza?iei Dacice ?i Romane - Deva, Muzeul de Istorie Na?ional? ?i Arheologie - Constan?a, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Teodor Cincu - Tecuci, Muzeul Jude?ean Arge? - Pite?ti, Muzeul Jude?ean Boto?ani, Muzeul Jude?ean de Istorie Bra?ov, Muzeul Jude?ean Buz?u, Muzeul Jude?ean Gorj Alexandru ?tefulescu - Târgu Jiu, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Art? Zal?u, Muzeul Jude?ean Ialomi?a - Slobozia, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Maramure? - Baia Mare, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova - Ploie?ti, Muzeul Jude?ean de Istorie Paul P?lt?nea - Gala?i, Muzeul Jude?ean Mure? - Târgu Mure?, Muzeul Jude?ean Satu Mare, Muzeul Jude?ean ?tefan cel Mare - Vaslui, Muzeul Jude?ean Vâlcea Aurelian Sacerdo?eanu - Râmnicu Vâlcea, Muzeul Municipiului Bucure?ti, Muzeul Municipal Carei, Muzeul Olteniei - Craiova, Muzeul Romana?iului - Caracal, Muzeul Regiunii Por?ilor de Fier - Drobeta-Turnu Severin, Muzeul ??rii Cri?urilor - Oradea, Muzeul ??rii F?g?ra?ului Valer Literat - F?g?ra?, Muzeul Vasile Pârvan – Bârlad.

Expozi?ia „Tezaure arheologice din România. R?d?cini dacice ?i romane” va putea fi vizitat? pân? la sfâr?itul lunii ianuarie 2022, timp în care Muzeul Na?ional de Istorie a României va organiza o serie de manifest?ri culturale specifice legate de istoria României.

Prezentare expozi?ie „Tezaure arheologice din România. R?d?cini dacice ?i romane”

https://www.youtube.com/watch?v=Zv0bxnIcIks

EXPOZI?E TEMPORAR?

Vineri, 13 August 2021 10:42

Muzeul Memorial „Nicolae Iorga? din V?lenii de Munte, str. George Enescu nr. 1-3, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, v? invit? miercuri, 18 august 2021, ora 11⁰⁰, la vernisajul expozi?iei temporare „Eleva misionar? – Noua femeie din timpul lui Nicolae Iorga?, dedicat? celei de a LXVIII-a edi?ii a Universit??ii Populare de Var? „Nicolae Iorga”.

A?ez?mânt cultural înfiin?at de Nicolae Iorga, ?coala de Misionare Na?ionale „Regina Maria” a fost inaugurat? la 19 august 1922 în prezen?a Reginei Maria, care acordase patronajul s?u noii institu?ii. Misionarele erau recrutate dintre tinerele înv???toare din toate regiunile ??rii (române, s?soaice ?i unguroaice), care erau educate în spirit nou, pedagogic, ?tiin?ific ?i patriotic, timp de un an, urmând ca la întoarcere, s? transmit? s?tenilor cuno?tin?ele dobândite.

Sâmbătă, 14 August 2021 09:01

La 14/27 august 1916, dup? doi ani de neutralitate, România intra în Primul R?zboi Mondial de partea Antantei. În acest r?zboi România a dus o campanie de întregire a neamului românesc ?i de aceea mai este numit ?i R?zboiul de Întregire Na?ional?.

Primul R?zboi Mondial (1914-1919), a izbucnit din cauza conflictelor de interese, atât economice cât ?i politice, ale marilor puteri ale vremii. Pretextul care a declan?at îns? r?zboiul l-a constituit atentatul de la Sarajevo (28 iunie 1914), când un tân?r student sârb, pe nume Gavrilo Princip, l-a asasinat pe mo?tenitorul tronului Austro-Ungariei, arhiducele Franz Ferdinand ?i pe so?ia acestuia.

În urma acestui incident Austro-Ungaria a adresat Serbiei un ultimatum, ale c?rui condi?ii nu puteau fi acceptate. În realitate Belgradul nu respinge decât art. 6, care prevede participarea func?ionarilor austrieci la ancheta ini?iat? de sârbi pentru a stabili responsabilit??ile în ceea ce prive?te atentatul, deoarece considerau c? atenteaz? la independen?a statului sârb. Aceasta este de ajuns pentru ca pe 28 iulie, Austro-Ungaria s? declare r?zboi Serbiei ?i s? bombardeze imediat capitala.

În aceste condi?ii Marile Puteri au trecut de o parte sau de cealalt? a celor dou? state aflate în disput?, hot?rând mobilizarea. Astfel s-au creat cele dou? tabere combatante: Tripla În?elegere (Antanta) format? din Fran?a, Marea Britanie ?i Rusia, la care s-a ad?ugat Belgia, care fusese invadat? de trupele germane, iar de cealalt? parte erau Puterile Centrale (Tripla Alian??) – Germania ?i Austro-Ungaria.

Îndat? dup? declararea r?zboiului, Austro-Ungaria a trecut la presiuni diplomatice asupra guvernului român, spre a determina România s? intre în r?zboi al?turi de Puterile Centrale conform Tratatului de Alian?? din 1883 (tratatul obliga România s? intre în r?zboi al?turi de alia?ii s?i numai în cazul în care ace?tia ar fi fost ataca?i, ceea ce nu era cazul). Dorin?ei regelui Carol I, ce vroia s?-?i respecte angajamentul prin tratatul semnat, ?i demersurilor st?ruitoare ale ministrului Austro-Ungar la Bucure?ti pentru intrarea în r?zboi, i s-a opus cu hot?râre primul ministru Ion I. C. Br?tianu. Acesta ini?iase, de mai mult timp, reorientarea politicii externe române?ti în sensul intereselor împlinirii idealului na?ional al unit??ii statale. Ideea intr?rii imediate în r?zboi de partea Puterilor Centrale – sus?inut? de Carol - mai era sprijinit? doar de liderul conservatorilor Petre P. Carp.

Guvernul ?i oamenii politici s-au pronun?at categoric împotriva cooper?rii cu Puterile Centrale. De asemenea, opinia public? româneasc? se manifesta împotriva cooper?rii militare cu Puterile Centrale. În acest moment solu?ia acceptat? de to?i era neutralitatea – apreciind c? trecerea de partea Antantei nu era posibil? din ra?iuni politice, diplomatice, dar, mai ales, economice ?i militare. România nu era preg?tit? în acel moment pentru acest r?zboi. Ion I. C. Br?tianu concepea neutralitatea ca o perioad? de tranzi?ie, o expectativ? armat?, în vederea preg?tirii interne ?i intr?rii în r?zboi al?turi de Antant?, pentru des?vâr?irea întregirii statale.

La Consiliul de Coroan? din 21 iulie/3 august 1914, la care au participat regele Carol I, membrii guvernului, fo?ti prim-mini?trii ?i conduc?torii principalelor partide politice – a fost stabilit? pozi?ia oficial? a României fa?? de r?zboi. Dând dovad? de în?elepciune, oamenii politici participan?i la acest Consiliu, în acord cu dorin?ele opiniei publice, au adoptat formula unei neutralit??i tranzitorii, a expectativei armate, care corespundea intereselor neamului. A?a cum fusese proclamat?, neutralitatea era o solu?ie provizorie, o etap? necesar? pe calea încheierii alian?ei cu Antanta, care promitea sprijinul pentru împlinirea op?iunii na?ionale de unire la România a teritoriilor române?ti din Imperiul Austro-Ungar (Transilvania, Banatul, Bucovina).

Dup? moartea regelui Carol I, survenit? la 27 sept./10 oct 1914, a urmat la tron principele mo?tenitor Ferdinand, nepotul de frate, care a continuat aceea?i politic? de neutralitate. Ferdinand I, dându-?i seama care este adev?ratul interes al poporului român, el fiind n?scut ?i crescut în Germania, devine mai român decât mul?i români ?i hot?r??te, în august 1916, s? intre în r?zboi împotriva propriei sale patrii de origine. Un rol de seam? în acest sens l-a avut ?i regina Maria, britanic? ?i rusoaic? la origine, ?i adept? prin convingere a alian?ei cu puterile Antantei.

Br?tianu a purtat negocieri cu Antanta intermitent în 1915 ?i la începutul lui 1916. El avea convingerea c?, dat? fiind pozi?ia geografic? a ??rii, neutralitatea nu va putea fi men?inut? vreme îndelungat?. Dorea îns? ca momentul intr?rii s? fie decis în raport cu interesele ??rii, într-o situa?ie favorabil?, care s? îng?duie ca, prin sacrificii cât mai mici, s? se poat? realiza dezideratele na?ionale. Spre acest obiectiv au fost îndreptate toate eforturile politice, militare ?i economice.

În anii neutralit??ii (1914-1916), Ion I. C. Br?tianu a dus o nemaipomenit? b?t?lie diplomatic? pentru a smulge de la Antant? cât mai mult ?i mai sigur. La loc de frunte printre condi?iile negociate era garan?ia scris? c? România va primi Transilvania, Bucovina ?i Banatul pentru participarea la r?zboi. De asemenea, era con?tient de izolarea geografic? a ??rii fa?? de Alia?ii occidentali ?i urm?rea s? ob?in? garan?ii din partea lor cu privire la fluxul continuu de armament ?i provizii care puteau fi transportate numai prin Rusia.

Dup? lungi ?i dificile tratative, în cele din urm?, s-a ajuns la încheierea celor dou? conven?ii cu Antanta – Conven?ia politic? ?i Conven?ia Militar?. Antanta a acceptat condi?iile puse de Ion I. C. Br?tianu: pacea s? nu fie încheiat? înainte ca teritoriile cedate României s? fie ocupate ?i ea trebuia încheiat? nu separat, ci concomitent de puterile participante. La 4/17 august 1916, în mare secret, reprezentan?ii diplomatici la Bucure?ti ai Fran?ei, Marii Britanii, Rusiei ?i Italiei, pe de o parte, ?i primul ministru Ion I.C. Br?tianu, pe de cealalt? parte au semnat cele dou? conven?ii care stipulau condi?iile intr?rii României în r?zboi. Încheierea tratatului de alian?? cu Antanta a eviden?iat marea capacitate de om politic ?i diplomat a lui Ion I. C. Br?tianu. Pân? la semnarea tratatului, Br?tianu jucase str?lucit teatrul omului indecis în privin?a taberei cu care urma s? se alieze România.

Cele dou? conven?ii prevedeau recunoa?terea dreptului României de a-?i alipi teritoriile locuite de români din Imperiul Autro-Ungar, garantau integritatea României din acel timp. În schimb, România se angajase s? declare r?zboi Austro-Ungariei pân? la 15/28 august cel mai târziu, iar Rusia s? întreprind? o puternic? ofensiv?, pentru a facilita intrarea armatei române în r?zboi. Consiliul de Coroan? român a aprobat oficial tratatul ?i a declarat r?zboi Austro-Ungariei la 14/27 august 1916, astfel România intra în Primul R?zboi Mondial.

Armata român?, de?i slab înarmat?, insuficient dotat? cu tehnic? de lupt? modern?, lipsit? de experien?a marilor confrunt?ri – în raport cu adversarul care acumulase 2 ani de experien?? concret? în lupt? – totu?i dornic? s? elibereze provinciile române?ti, atac? pe toat? lungimea arcului carpatic obiectivele germano-austo-ungare, infiltrându-se în Transilvania ?i Bucovina, ocupând ca centre mai importante Bra?ovul ?i F?g?ra?ul.

Dup? primul ?oc, Puterile Centrale dau replica contraatacând pe frontul principal din Transilvania sub conducerea generalului Falkenhayn, în timp ce feldmare?alul August von Mackensen ataca din sud în fruntea unor unit??i germano-bulgaro-turce.

Cu tot eroismul armatei române, Puterile Centrale reu?esc s? ocupe 2/3 din teritoriul ??rii, inclusiv Bucure?tiul (la 23 nov./6 dec 1916). România, de?i pierduse aproape o treime din efectivele mobilizate în august 1916, va continua s? lupte în Moldova, dând dovad? de un eroism f?r? seam?n.

Înainte de a fi ocupat? capitala familia regal? ?i mini?tri au fost evacua?i de la Bucure?ti la Ia?i, care devine capitala României ?i ora? al ,,rezisten?ei pân? la cap?t’’.

Dup? înfrângerea din 20 nov./3 dec. 1916, s-a decis retragerea general? a armatei române pe Siret, pentru a se evita, pe cât posibil, pierderi mari. Atingând linia Siretului, frontul s-a stabilizat. Armata român?, de?i învins?, n-a putut s? fie nimicit?, potrivit expresiei generalului german Ludendorff. E?ecul armatei române în aceast? prim? campanile, determinat de lungimea frontului ?i de lipsa de înzestrare tehnic?, a fost ?i un rezultat al neândeplinirii de c?tre Alia?i a condi?iilor stabilite ini?ial.

Retragerea în Moldova, a creat probleme deosebit de grave. În afar? de faptul c? teritoriul ocupat a fost supus de c?tre inamic unui regim de teroare ?i unui jaf f?r? margini, românii au fost constrân?i s? incedieze câmpurile petroliere ?i rafin?riile.

În iarna ?i prim?vara anului 1917, în Moldova, s-a desf??urat o activitate intens? pentru reorganizarea armatei române ?i refacerea capacit??ii ei de lupt?. În condi?ii dificile, când o mare parte din teritoriul ??rii era ocupat de inamic, când bolile molipsitoare f?ceau ravagii în rândurile popula?iei civile ?i ale unit??ilor militare, opera de rena?tere a armatei române a necesitat uria?e eforturi ?i sacrificii. O contribu?ie important? la reorganizarea ?i instruc?ia superioar? a armatei noastre au adus-o ?i ofi?erii din misiunea francez?, condus? de generalul Henri Mathias Berthelot. Paralel cu procesul de reorganizare ?i înzestrare a unit??ilor s-a continuat instruirea trupelor ?i a cadrelor de comand?, urm?rindu-se însu?irea noilor metode ?i procedee de lupt?, precum ?i mânuirea noului armament din dotare (mitraliere, grenade, pu?ti-mitralier? etc.). Printr-un suprem efort al întregii na?iuni s-a reu?it ca, într-o perioada relativ scurt?, armata român? s?-?i schimbe complet înf??i?area.

R?zboiul s-a reluat pe frontul din Moldova, în iulie 1917, când generalul Alexandru Averescu a pornit ofensiva de lâng? M?r??ti. Între 24 iulie – 1 august 1917, Armata a II-a român? ?i Armata a IV-a rus?, în zona M?r??ti, reu?esc spargerea frontului german.

La 24 iulie/6 august 1917, mare?alul von Mackensen a lansat, la rândul s?u, o ofensiv? puternic? al c?rei obiectiv era s? dea o lovitur? decisiv? armatelor român? ?i rus? ?i s? oblige România s? ias? din r?zboi. Luptele îndârjite au atins punctual culminant la 6/19 august, la M?r??e?ti, când armata român? a oprit înaintarea trupelor austriece ?i germane ?i a pus cap?t ofensivei acestora la por?ile Moldovei.

În 26 iulie 1917, la dou? zile dup? declan?area b?t?liei de la M?r??e?ti, inamicul a trecut la ofensiv? ?i în valea Oituzului, atacând pozi?iile Armatei a II-a române. Cele mai dramatice momente ale b?t?liei au fost atacul Cire?oaiei (30 iulie) ?i lupta de la Co?na (7 ?i 9 august), care încheie victorios pentru armata român?, b?t?lia de la Oituz. Aici a c?zut la datorie, luptând cu o singur? mân?, arunc?torul de grenade, caporalul Constantin Mu?at. Rezisten?a de la Oituz a împiedicat trupele germane-austro-ungare s? p?trund? spre zona carbonifer? ?i petrolifer? de pe Valea Trotu?ului. Victoriile armatei române din vara lui 1917 au avut un puternic ecou în întreaga lume, fiind apreciate ca unele din cele mai importante ale alia?ilor împotriva Puterilor Centrale.

Între timp s-a ivit un nou pericol deoarece criza din Rusia s-a agravat (dup? ce în martie 1917 regimul ?arist fusese înl?turat). La sfâr?itul verii lui 1917, evenimentele revolu?ionare din Rusia amenin?au s? dezorganizeze frontul de lupt? ?i s? submineze stabilitatea social? ?i politic? din Moldova. În condi?iile loviturii bol?evice din octombrie 1917 ?i a adopt?rii ,,Decretului P?cii’’ de c?tre noul guvern, care a avut drept urmare încheierea armisti?iului cu Puterile Centrale ?i începerea tratativelor de pace, Frontul de est s-a pr?bu?it. Ie?irea Rusiei din r?zboi implica ?i ie?irea României.

În ziua de 26 nov./9 dec 1917, se încheie la Foc?ani armisti?iul dintre România ?i Puterile Centrale, cu toat? opozi?ia Alia?ilor occidentali. Încheierea P?cii de la Brest-Litovsk, între Rusia Sovietic? ?i Puterile Centrale (la 27 ian./9 febr.1918), urmat? de pacea cu Ucraina ?i de ocuparea teritoriilor ruse?ti ?i ucrainiene de c?tre armatele austro-germane, t?ia României orice posibilitate de a mai primi ajutor din afar?. Orice rezisten?? echivala cu o catastrof? militar?.

For?at? de aceste împrejur?ri, România a fost nevoit? s? accepte începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale, întrucât nu exista nici o solu?ie viabil?. La 20 febr./5 martie 1918, se semneaz?, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România ?i Puterile Centrale, pe baza c?ruia încep la Bucure?ti, la 9/22 martie, tratativele în vederea încheierii p?cii. Pacea de la Bucure?ti (semnat? la 24 aprilie/7 mai 1918), un adev?rat dictat, a impus României condi?ii înrobitoare: Dobrogea era cedat? inamicului; o important? zon? muntoas?, în suprafa?? de 5600 km², intra în st?pânirea Austro-Ungariei; s? demobilizeze armata; România se obliga s? licen?ieze pe to?i ofi?erii str?ini ?i s? sprijine trecerea trupelor Puterilor Centrale spre Odessa. De asemenea, statul român trebuia s? cedeze Germaniei monopolul asupra principalelor bog??ii ale ??rii ?i s? încheie înrobitoare conven?ii economoce (agricol?, a petrolului, a p?durilor etc.).

Regele Ferdinand I refuz?, în ciuda presiunilor Puterilor Centrale, s? sanc?ioneze tratatul, care nu a mai avut când s? fie aplicat, gra?ie victoriilor Alia?ilor pe Frontul de Vest. În aceste condi?ii are loc remobilizarea general? a armatei române la 28 oct./10 nov. 1918, când regele Ferdinand I a ordonat armatei s? reintre în r?zboi ?i, la 1 decembrie 1918, a intrat în Bucure?ti în fruntea trupelor.

Ostilit??ile dintre cele dou? mari grup?ri combatante au încetat dup? semnarea, la 11 noiembrie 1918, a Armisti?iului de la Compiègne. Tratatul de armisti?iu între Antant? ?i Germania a pus cap?t primului r?zboi mondial pe Frontul de Vest.

Reintrarea armatei române în r?zboi ?i victoria Alia?ilor asupra Puterilor Centrale au facilitat procesul întregirii statale ini?iat de forurile de conducere ale provinciilor istorice aflate sub domina?ia direct? a Monarhiei Austro-Ungare.

La Conferin?a de pace de la Paris, care a început la 18 ianuarie 1919, obiectivul primordial al lui Ion I. C. Br?tianu a fost acela de a ob?ine recunoa?terea interna?ional? a noilor grani?e ale ??rii sale, asigurându-se c? ?ara sa va primi tot ceea ce Alia?ii îi promiseser? în tratatul din 1916 ?i, în plus, Basarabia. Marile puteri – Marea Britanie, Fran?a, Statele Unite, Italia ?i Japonia – care formau Consiliul Suprem, inten?ionau s? ia singure hot?rârile finale ?i nu aveau de gând s? trateze România ca partener egal la încheierea acordurilor de pace. Br?tianu îns? a pledat cauza României cu for?? maxim?. La Conferin?a de pace de la Paris, regina Maria, a avut rolul ei, evident neoficial, deoarece Constitu?ia nu-i acorda nicio putere politic?. În calitatea sa de regin? a românilor ?i sfetnic al regelui Ferdinand I, Maria a pledat, la Paris, pentru recunoa?terea interna?ional? a României Mari, reamintindu-le alia?ilor occidentali sacrificiul enorm al armatei române.

Decisiv? pentru des?vâr?irea unit??ii na?ionale, participarea României la Primul R?zboi Mondial a avut o important? pondere militar?, politic? ?i moral? în desf??urarea opera?iunilor ?i a tratativelor politice, pe fundalul c?rora a fost asigurat? victoria Antantei.

Jertfa imens? ?i suferin?ele f?r? seam?n ale poporului român în primul r?zboi mondial închinate cauzei nobile a întregirii na?ionale nu au fost zadarnice. Ele au stat la temelia hot?rârii unanime a românilor care, prin voin?a lor nestr?mutat?, au înf?puit, la încheierea r?zboiului, unirea tuturor p?mânturilor române?ti într-un singur stat na?ional, act istoric ce a primit prin tratatele de pace, consacrarea interna?ional?.

Muzeograf Monica CÎRSTEA

Program 15 - 16 august 2021

Joi, 12 August 2021 14:19

Duminic?, 15 august 2021, Ziua Adormirii Maicii Domnului, ?i luni, 16 august 2021, urm?toarele sec?ii muzeale ale Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova vor fi deschise ?i vor avea urm?torul program de vizitare:

Duminic? 15 august 2021,

Deschis în intervalele orare 9.00 – 12.00 ?i 13.00 – 17.00

(în intervalul 12.00 – 13.00 se desf??oar? igienizarea spa?iului expozi?ional)

• Muzeul „Casa Domneasc?”, com. Brebu, jud. Prahova

• Muzeul „Conacul Bellu” Urla?i, str. Orzoaia de Sus nr. 12

• Muzeul „Foi?orul Bellu” Urla?i, str. Orzoaia de Sus nr. 12

• Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”, V?lenii de Munte,