- Eroare
Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova
Marţi, 29 Iunie 2021 15:17
La 29 iunie/11 iulie 1866, Parlamentul a votat în unanimitate prima Constitu?ie modern? a României, pe care domnitorul Carol I a depus jur?mântul la 30 iunie/12 iulie 1866: „Jur a p?zi Constitu?iunea ?i legile poporului român, a men?ine drepturile lui na?ionale ?i integritatea teritoriului”. În discursul rostit dup? depunerea jur?mântului, domnitorul a spus: „Actul ce s-a îndeplinit este cel mai însemnat din via?a unui popor. Prin Constitu?iunea ce d?m ast?zi statului român realiz?m aspira?iunile legitime ale na?iunii, garantând interesele tuturor st?rilor, precum ?i toate drepturile ce cet??eanul trebuie s? g?seasc? într-o societate civilizat?. Acest act pentru mine în parte este cel mai solemn al vie?ii mele, c?ci el este pactul definitiv, care m? leag? pentru totdeauna cu destinele noii mele patrii, România. […] ?ara intr? într-o stare normal?. Un guvern monarhic constitu?ional este a?ezat. S? st?ruim dar cu to?ii, ca din leala ?i sincera aplicare a principiilor acestei Constitu?iuni, ea s? poat? produce binef?c?toarele ei roade”.
Legea fundamental? a fost publicat? în „Monitorul oficial” din 1 iulie 1866 ?i a constituit baza juridic? a instaur?rii formei de guvern?mânt în România, monarhie-constitu?ional? care se va men?ine pân? în februarie 1938. Constitu?ia din 1866 a fost opera de compromis a for?elor politice ?i a fost inspirat? dup? modelul Constitu?iei belgiene din 1831. Aceasta nu este îns? o simpl? imita?ie a celei belgiene, deoarece în articolele referitoare la proprietate, înv???mânt, alegeri ?i guvernare local? autorii ei au luat în considera?ie condi?iile specifice României.
În momentul adopt?rii acestei constitu?ii, România se afla sub suzeranitatea otoman? ?i pl?tea tribut, dar în legea fundamental? nu se reg?se?te nicio referire la aceast? stare de dependen??. Acest lucru arat? tendin?a spre independen?? absolut? a ??rii preconizat? de liderii s?i politici.
Constitu?ia din 1866 are opt titluri: I. Despre teritoriul României, II. Despre drepturile românilor, III. Despre puterile statului, IV. Despre finan?e, V. Despre puterea armat?, VI. Disposi?iuni generale, VII. Despre revisuirea Constitu?iunei, VIII. Dispozi?iuni transitorii ?i suplimentare. Aceasta avea la baz?: principiul separ?rii puterilor în stat (legislativ?, executiv? ?i judec?toreasc?), principiul suveranit??ii na?ionale (toate puterile statului eman? de la na?iune) ?i principiul guvern?rii reprezentative (na?iunea nu putea guverna decât prin delega?i).
Primul titlu al Costitu?iei proclama dreptul ??rii de a-?i purta denumirea pe care i-o conferiser? locuitorii ei: „Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil sub numele de România”. Utilizarea denumiri de România este o dovad? c? se dorea aplicarea tuturor hot?rârilor luate de adun?rile ad-hoc.
Cel de-al doilea titlu cuprinde 26 de articole cu drepturi ?i libert??i precum: libertatea individual? (nimeni nu poate fi urm?rit sau arestat decât în cazuri prev?zute de lege), libertatea con?tiin?ei (dreptul de a avea propriile idei, credin?e, dar respecând ordinea public? ?i bunele moravuri), libertatea presei (dreptul de a publica propriile idei), libertatea înv???mântului (înv???mântul primar era gratuit ?i obligatoriu), libertatea de instruire ?i asociere, egalitatea înaintea legilor, a impozitelor ?i a sarcinilor publice, admisibilitatea în func?iile publice, civile ?i militare, dreptul de peti?ionare, secretul coresponden?ei, inviolabilitatea propriet??ii (acceptându-se exproprierile numai „pentru cauz? de utilitate public?” ?i doar cu „o dreapt? ?i prealabil? desp?gubire”), dreptul de a alege ?i a fi ale?i în parlament ?i în consiliile jude?ene ?i comunale. Popula?ia era împ?r?it? în patru colegii electorale, dup? avere – la colegiul I ?i II votau marii proprietari funciari, la colegiul III votau burghezii, liber profesioni?tii ?i ofi?erii în retragere, iar la colegiul IV votau ??ranii. La colegiul IV votul era indirect, prin reprezentan?i (î?i alegeau dintre ei ni?te reprezentan?i ?i doar aceia votau). ??ranilor li se garanta posesiunea loturilor pe care le ob?inuser? în virtutea legii din 1864, dar ?i mo?ierilor expropria?i li se garantau desp?gubirile.
Titlul III face referire la organizarea statului, proclamându-se, prin articolul 31, c? „toate puterile statului eman? de la na?iune”. Puterea legislativ? era exercitat? colectiv de c?tre Domn ?i Reprezentan?a Na?ional? (alc?tuit? din Adunarea deputa?ilor ?i Senat). Pentru a se asigura un echilibru ,,orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare’’. Nici o lege nu putea fi supus? sanc?iunii domnului decât dup? ce s-a discutat ?i votat liber de majoritatea ambelor Adun?ri. Ini?iativ? legislativ? aveau atât domnitorul, cât ?i Adunarea deputa?ilor ?i Senatul. Puterea executiv? era încredin?at? Domnului „care o exercita în mod regulat prin Constitu?iune”. Puterea judec?toreasc? se exercita de Cur?i ?i Tribunale. Hot?rârile ?i sentin?ele se pronun?au în virtutea legii ?i în numele domnului.
Constitu?ia din 1866 marca trecerea la domnia ereditar? ?i de la domnii p?mânteni la principele str?in. Articolul 82 stabilea c? „puterile constitu?ionale ale domnului sunt ereditare, în linie coborâtoare direct? ?i legitim? a M?riei Sale principelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din b?rbat în b?rbat prin ordinul de primogenitur? ?i cu excluderea perpetu? a femeilor ?i coborâtorilor lor. Coborâtorii M?riei Sale vor fi crescu?i în religiunea ortodox? a r?s?ritului”. În articolul 83 se preciza c? „în lips? de coborâtori în linie b?rb?teasc? ai M?riei Sale Carol I, succesiunea tronului se va cuveni celui mai în vârst? dintre fra?ii s?i” sau descenden?ilor acestora. La suirea pe tron, domnitorul trebuia s? depun? urm?torul jur?mântul de credin?? c?tre ?ar?: „Jur a p?zi Constitu?iunea ?i legile poporului român, a men?ine drepturile lui na?ionale ?i integritatea teritoriului”.
Prin articolul 93 erau stabilite atribu?iile domnitorului: nume?te ?i revoc? pe mini?tri s?i; sanc?ioneaz? ?i promulg? legile; are dreptul de amnistie în materie politic?; are dreptul de a ierta sau mic?ora pedepsele în materii criminale; nume?te sau confirm? în toate func?iile publice; face regulamentele necesare pentru executarea legilor; este capul puterii armate; confer? gradele militare în conformitate cu legea; confer? decora?ii conform unei anume legi; are dreptul de a bate moned?, conform unei legi speciale; încheie cu statele str?ine conven?ii necesare pentru comer?, naviga?iune ?i altele asemenea, îns? pentru ca aceste acte s? aib? autoritate îndatoritoare, trebuie mai întâi a fi supuse puterii legislative ?i aprobate de ea. Domnitorului îi mai revenea s? convoace, s? deschid? ?i s? închid? Adunarea deputa?ilor ?i Senatul. Avea ?i dreptul de a le dizolva, îns? cu obliga?ia de a le reconstitui, în temeiul unor noi alegeri, în termen de trei luni. Constitu?ia stabilea ?i cazurile în care domnul nu avea dreptul s? intervin?: nu putea crea o nou? func?ie f?r? o lege special?; nu putea ierta sau mic?ora pedepsele hot?râte de justi?ie în privin?a mini?trilor; nu putea suspenda cursul urm?ririi sau a judec??ii, nici a interveni prin nici un mod în administrarea justi?iei; nu putea modifica sau suspenda legile ?i nu putea scuti pe nimeni de aplicarea lor.
Domnul era implicat în toate ramurile puterii de stat, bucurându-se de largi prerogative, îns? comparativ cu Statutul dezvolt?tor al Conven?iei de la Paris puterea domnului era mult îngr?dit?. Cea mai serioas? îngr?dire a puterii domnului era stabilit? prin articolul 92: „Persoana domnului este neviolabil?. Mini?trii lui sunt r?spunz?tori. Nici un act al domnului nu poate avea t?rie dac? nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine r?spunz?tor de acel act”. De asemenea „nici un membru al familei domnitoare nu putea fi ministru”. Articolul 96 prevedea c? „domnul nu are alte puteri, decât acelea date lui prin Constitu?iune”.
Dincolo de controversele create în timp Constitu?ia din 1866 este considerat? una din cele mai democratice constitu?ii din Europa în momentul respectiv, fiind adoptat? f?r? acordul Marilor Puteri. România fiind primul stat constitu?ional din sud-estul Europei ce a oferit un exemplu demn de urmat statelor din zona geografic?.
muzeograf Monica CÎRSTEA
Bibliografie selectiv?:
Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), Vol. I: Carol I, Editura Enciclopedic?, Bucure?ti, 2011.
Istoria Românilor, vol. VII, tom. II. Coordonator Acad. Gheorghe Platon, Editura Enciclopedic?, Bucure?ti, 2003.
Mihai B?rbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, ?erban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria României, Editura Enciclopedic?, Bucure?ti, 1998
Luni, 28 Iunie 2021 09:38
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, v? invit? miercuri, 30 iunie 2021, ora 11.00, la sediul s?u din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, s? participa?i la medalionul aniversar „PAUL CONSTANTINESCU” organizat cu prilejul împlinirii a 112 ani de la na?terea eminentului compozitor, profesor universitar, dirijor ?i muzicolog, maestru emerit al artei, membru corespondent al Academiei Române.
Vineri, 25 Iunie 2021 11:58
Scurt istoric al drapelului na?ional
Prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost declarat? ca fiind Ziua Drapelului. Pe data de 26 iunie 1848, prin Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu de la Bucure?ti, tricolorul ro?u, galben ?i albastru era adoptat drept drapel na?ional al ??rii Române?ti.
Primele dovezi ale existen?ei drapelelor în istoria românilor pot fi considerate reprezent?rile drapelului geto-dac, draco, reprezent?ri ce apar pe metopele Columnei lui Traian. Draco era format dintr-un cap de lup de bronz ata?at unui corp de ?arpe din pânz? pe care erau fixa?i solzi de bronz. În Evul Mediu cunoa?tem faptul c? în ??rile Române se foloseau drapele de inspira?ie bizantin? numite prapuri, ce reprezentau o bucat? dreptunghilar? de pânz? purtat? în vârful unei l?nci. Pe drapele erau reprezentate imagini religioase cum ar fi Fecioara Maria, Arhanghelul Mihail sau Sfântul Gheorghe. Un astfel de drapel este drapelul militar moldovenesc din m?tase ro?ie d?ruit de domnitorul ?tefan cel Mare (1457-1504) m?n?stirii Zografu de la Muntele Athos.
Drapelul îl reprezint? de Sfântul Gheorghe a?ezat pe tron zdrobind balaurul. Din diverse cronici medievale avem descrierea drapelului Moldovei reprezentat de un dreptunghi de pânz? ro?ie pe care era brodat capul de bour cu stea între coarne flancat de soare ?i lun?.
În timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601) drapelul ??rii Române?ti avea reprezentat un corb ?inând în cioc o cruce dubl?, deasupra unei ramuri de ienup?r pe fond alb. În timpul domniei lui Constantin Ipsilanti (1799- 1807), pentru o scurt? vreme, atât Moldova cât ?i ?ara Româneasc? vor folosi un drapel comun din pânz? alb? pe care erau brodate o acvil? ?i capul de bour.
Drapelul revolu?iei lui Tudor Vladimirescu de la 1821 creat la ini?iativa savantului Petrache Poenaru avea trei rânduri de ciucuri de culoare ro?ie galben? ?i albastr?. Drapelul tricolor este adoptat în ?ara Româneasc? în anul 1834, sub domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842), dar nu ca drapel na?ional ci ca pavilion naval ?i drapel de lupt? al mili?iilor p?mântene. În timpul Revolu?iei de la 1848 românii afla?i la Paris vor arbora drapelul în culorile albastru galben, ro?u dispuse vertical, iar prin Decretul nr. 252 al Guvernului Provizoriu de la Bucure?ti acest drapel va fi consfiin?it ca drapel na?ional pentru ?ara Româneasc?, având înscrip?ionat? cu litere chirilice deviza DREPTATE FR??IE.
În Transilvania, în cadrul Marii Adun?ri Na?ionale de la Blaj din 15-17 mai 1848, au fost arborate drapele în care culorile albastru, galben ro?u erau dispuse pe orizontal? cu deviza VIRTUTEA ROMÂNEI ÎNTREGITE. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), ca drapel na?ional era utilizat tricolorul, în care culorile erau dispuse pe orizontal? cu ro?ul în partea superioar?, având acvila crucifer? ?i capul de bour cu stea imprimate pe avers.
Domnia lui Carol I (1866-1914) va impune a?ezarea culorilor pe vertical? cu albastru aflat lâng? lance. Constitu?ia din 2003 prevede la articolul 12, alineatul 1 urm?toarele: Drapelul României este tricolor; culorile sunt a?ezate vertical, în ordinea urm?toare începând de la lance: albastru, galben, ro?u. Pentru a fi diferen?iat de drapelele asem?n?toare ale altor state, prin Legea 75 din 1994 se precizeaz? c? drapelul na?ional este alc?tuit din albastru cobalt, galben crom ?i ro?u vermion.
Muzeograf Claudiu ROBE
Miercuri, 23 Iunie 2021 11:02
În semn de profund respect pentru tradi?iile ?i obiceiurile populare române?ti, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale din jude? v? invit? în perioada 24-25 iunie 2021 s? s?rb?torim împreun? Ziua Universal? a Iei:
24 iunie 2021
• Muzeul „Conacul Pan? Filipescu”, Filipe?tii de Târg, nr.868, tel. 0244 389 480
ora 1200- „Ecoul tricolor al portului ?i datinilor str?vechi”, edi?ia a V-a
- în colaborare cu Prim?ria Filipe?tii de Târg
.jpg)
• Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” V?lenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
Ziua Universal? a Iei - online
• Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni
str. Tudor Vladimirescu, nr.2, tel. 0244 321 080
„Ia, de la origine ?i pân? în prezent” - online
25 iunie 2021, ora 10.30
• Muzeul „Crama 1777”, Valea C?lug?reasc?, str. Muzeului, nr. 36, tel. 0244 235 470
ora 10.30- Matineu muzeal: „Dr?gaica – Doamna florilor”
Invitat: prof. Petre Ghi?eanu, me?ter prahovean
Mai multe articole..
Pagina 51 din 244