Eroare
  • XML Parsing Error at 1:1310. Error 9: Invalid character

Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

ZILELE EUROPENE ALE ARHEOLOGIEI - 2021



În perioada 18 - 20 iunie se desf??oar? Zilele Europene ale Arheologiei.
Prima edi?ie a avut loc în anul 2010 la ini?iativa Ministerului Culturii din Fran?a ?i sub coordonarea Institutului Na?ional de Cercet?ri Arheologice Preventive (L’Institut national de recherches archéologiques préventives – INRAP). S?rb?toarea anual? a arheologiei s-a extins treptat, ajungând, în 2019, în alte 17 ??ri europene (Austria, Belgia, Republica Ceh?, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Irlanda, Slovenia, Slovacia, Spania, Elve?ia, Regatul Unit al Marii Britanii ?i al Irlandei de Nord), iar din 2020 marc?m Ziua European? a Arheologiei ?i în România.

Cu aceast? ocazie, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova v? prezint? dou? filme dedicate cercet?rilor arheologice din Prahova:
„Pagini din istoria arheologiei prahovene”
 
„Zece ani de cercetare arheologic? la Urla?i”
 

ANUN? IMPORTANT!

Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, împreun? cu sec?iile sale, v? informeaz? c?, începând cu data de 4 iunie 2021, biletele de intrare se pot achizi?iona ?i online, prin intermediul site-ului BookTes.com sau scanând codurile QR de la intrarea muzeelor. Biletele online au o valabilitate de 30 de zile din momentul achizi?ion?rii lor.

 

PROGRAM DE RUSALII

Cu ocazia s?rb?torii de Rusalii, sec?iile muzeale ale Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova vor fi închise cu excep?ia urm?toarelor sec?ii care vor avea urm?torul program de vizitare:
Duminic? 20 iunie 2021, în prima zi de Rusalii:
Deschis în intervalele orare 9.00 – 12.00 ?i 13.00 – 17.00
(în intervalul 12.00 – 13.00 se desf??oar? igienizarea spa?iului expozi?ional)
• Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”,
Ploie?ti, str. Nicolae Simache nr. 1
• Muzeul „Cas? de Târgove? din secolele al XVIII-lea al XIX-lea”,
Ploie?ti, str. Democra?iei nr. 2
• Muzeul „Casa Domneasc?”, com. Brebu, jud. Prahova
• Muzeul „Conacul Bellu” Urla?i, str. Orzoaia de Sus nr. 12
• Muzeul „Foi?orul Bellu” Urla?i, str. Orzoaia de Sus nr. 12
Luni 21 iunie 2021, a doua zi de Rusalii
• Muzeul „Casa Domneasc?”, com. Brebu, jud. Prahova
Vizitarea se va realiza cu p?strarea normelor sanitare în vigoare.
Biletele de intrare se pot achizi?iona ?i online, prin intermediul site-ului BookTes.com sau scanând codurile QR de la intrarea muzeelor. Biletele online au o valabilitate de 30 de zile din momentul achizi?ion?rii lor.
V? a?tept?m!





   

NOAPTEA MUZEELOR - 12 IUNIE 2021

Ini?iat? de Ministerul Culturii ?i Comunic?rii din Fran?a ?i patronat? în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO ?i de Consiliul Interna?ional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes desf??urat la nivel interna?ional ?i aflat anul acesta la a 17-a edi?ie.
Cu acest prilej, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale ofer? acces gratuit vizitatorilor sâmb?t?, 12 iunie 2021, începând cu ora 17.00.
Vizitarea se va realiza cu p?strarea normelor sanitare în vigoare: purtarea m??tii la interior; distan?a între persoane - 2 m.
Perioada de vizitare va fi limitat?, astfel încât s? se asigure accesul cât mai multor vizitatori.
 


Sec?ii muzeale în Ploie?ti:
 
Program de vizitare: 17.00 – 22.00; ultima intrare – 21.40
 
• Muzeul „Ion Luca Caragiale”
Ploie?ti, str. Kutuzov nr. 1, tel: 0244 525 394
 
• Muzeul „Cas? de Târgove? din sec. XVIII-XIX”
Ploie?ti, str. Democra?iei, nr. 2, tel. 0244 529 439
 
• Muzeul Memorial „Nichita St?nescu”
Ploie?ti, str. Nichita St?nescu, nr. 1, tel. 0344 100 768
 
 
Program de vizitare: 17.00 – 23.00; ultima intrare – 22.40
 
• Muzeul de Istorie ?i Arheologie
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 514 437
Ora 20.00 – Recital instrumental sus?inut de elevi ai Colegiului de Art? „Carmen Sylva” Ploie?ti
 
• Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”
Ploie?ti, str. Nicolae Simache, nr. 1, tel. 0244 542 861
 
• Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, tel. 0244 522 914
 
 
Sec?ii muzeale în jude?:

Program de vizitare: 17.00 – 22.00; ultima intrare – 21.40
 
• Muzeul „Casa Domneasc?”
comuna Brebu, tel. 0244 357 731
 
• Muzeul Memorial „Cezar Petrescu”
Bu?teni, str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, tel. 0244 321 080
 
• Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere”
Parcul Constantin Stere Bucov, tel. 0244 344 040
 
• Muzeul „Conacul Bellu”
Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, tel. 0244 271 721
 
• Muzeul „Foi?orul Bellu”
Urla?i, str. Orzoaia de Sus, nr. 12, tel. 0244 271 721
 
• Muzeul „Crama 1777”
comuna Valea C?lug?reasc?, str. Valea Larg?, nr. 139A, tel. 0244 235 470
 
• Muzeul „Conacul Pan? Filipescu”
comuna Filipe?tii de Târg, nr. 868, tel. 0244 389 480

Program de vizitare: 17.00 – 23.00; ultima intrare – 22.40
• Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”
V?lenii de Munte, str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
 

Ast?zi, 6 iunie se împlinesc 115 ani de la deschiderea Expozi?iei Generale Române la Bucure?ti. Amânat? din cauza ploilor, abia la 6 iunie 1906 s-a inaugurat oficial Expozi?ia General? Român?, organizat? cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a lui Carol I, a 25 de ani de la proclamarea Regatului României ?i a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de împ?ratul Traian.



Inaugurarea Expozi?iei s-a f?cut de c?tre regele Carol I, al?turi de care s-au aflat regina Elisabeta, principele Ferdinand ?i principesa Maria în salvele tunurilor bateriei Carol I de la Calafat. La deschiderea Expozi?iei jubiliare regele Carol I a declarat: „Privirile retrospective ce arunca?i asupra României de ieri, cu date ?i fapte a?a de nimerite, pun la iveal?, în mod izbitor, progresele îndeplinite de România de ast?zi. Salut dar, cu o adânc? bucurie sufleteasc?, prima noastr? expozi?ie na?ional?, adev?rat? serbare a muncii române?ti ?i vrednic? încoronare a 40 de ani de lupte ?i silin?e”. La inaugurarea de la Arenele Romane, al?turi de familia regal? au participat membrii guvernului, pre?edin?ii camerelor, primarul capitalei, delega?i ai Comisiei Europene a Dun?rii, iar ca invita?i de onoare s-au aflat membrii corpului diplomatic ?i oaspe?i str?ini.
Expozi?ia a fost amenajat? pe Dealul Filaretului, numit Câmpul Libert??ii la 1848, ce avea s? devin? cu prilejul jubileului Parcul Carol. Menirea Expozi?iei jubiliare na?ionale era s? prezinte românilor, dar ?i Europei trecutul istoric al românilor ?i progresele României dup? 40 de ani de domnie a regelui Carol I, mai ales dup? dobândirea independen?ei na?ionale. Aspect men?ionat în cuvântul de deschidere de c?tre Ion N. Lahovari, ministru al agriculturii, industriei, comer?ului ?i domeniilor: „a ar?ta astfel ??rii ?i str?in?t??ii o icoan? fidel? a muncii, a energiei poporului român ?i ca un inventar al avu?iei morale, intelectuale ?i materiale”.
Ideea organiz?rii Expozi?iei a avut-o marele om politic conservator Take Ionescu, ministru de finan?e, în acel moment. Acesta a reluat în 1905 o idee mai veche, de transformare a câmpiei ml??tinoase a Filaretului într-un parc na?ional, în care s? se inaugureze în 1906 expozi?ia jubiliar?. Comisarul general al Expozi?iei a fost numit dr. Constantin I. Istrati, membru al Academiei Române ?i profesor la Universitatea din Bucure?ti.



Lucr?rile pentru amenajarea expozi?iei au durat aproximativ un an ?i a presupus eforturi deosebite, dup? cum a amintit în discursul rostit la inaugurare, ministrul Ion N. Lahovari: „am t?iat dealuri, am secat b?l?i, am umplut o vale, am s?pat un lac mare ?i în mai pu?in de un an am scos la lumin? parcul ?i cl?dirile expozi?iei…”. Pentru transformarea celor 41 hectare într-un spa?iu adecvat marii Expozi?ii au lucrat mii de oameni ?i s-a depus o munc? uria??, deoarece „terenul avea stânci, râpe, mla?tini, arbori b?trâni de diferite esen?e. S-au construit pavilioane, s-au trasat alei, s-au amenajat izvoare, cascade. Ghirlandele din flori ?i becurile multicolore d?deau o imagine feeric? întregului ansamblu expozi?ional”.
Un grup de arhitec?i ?i ingineri, precum: Ion D. Berindei, D. Maimarolu, ?tefan Burcu?, Victor G. Steph?nescu, Atanasie Bolintineanu, Elie Radu, fra?ii Cerchez, E. Grant ?.a. au supravegheat lucr?rile pentru amenajarea expozi?iei, a pavilioanelor ?i a diferitelor cl?diri, iar arhitect peisagist a fost Édouard Redont.
Amenajarea expozi?iei a fost gândit? ca un or??el în care puteai s? petreci o zi întreag? vizitând pavilioanele ?i locurile de distrac?ie, iar aleile ?i str?zile au primit nume ale personalit??ilor, figurilor istorice sau a regiunilor istorice.
La intrarea în parc a fost ridicat? o poart? în form? de arc, pe care era scris: „credin??, munc?, economie, ?tiin??, pricepere, voin??, cultur?”, iar sub forma de arc „Expozi?iunea General?: 1906; 1866-1906 Domnie Glorioas?”. Conform Planului General al Expozi?iei, tip?rit în 1906 în parc au fost ridicate circa 165 de pavilioane, ce prezentau evolu?ia României în plan economic, politic, militar ?i cultural. Acestea erau întinse pe întreaga suprafa?? a expozi?iei, împreun? cu monumente de arhitectur?, statui ?i gr?dini. Arhitectura cl?dirilor fiind inspirat? din diferite monumente arhitecturale reprezentative ale culturii ?i istoriei românilor. Pe cuprinsul expozi?iei au fost realizate pavilioane precum: Pavilionul Regal, pavilionul industriei, pavilionul transporturilor ?i activit??ilor bancare, al agriculturii, al Camerei de Comer?, al Po?telor, al prim?riilor, al Eforiei Spitalelor Civile, al farmaciilor ?. a. De asemenea, pavilioanele dedicate artei române?ti, fie ea cult? sau popular?, laic? sau religioas?, etnografie ?i istorie au ocupat un loc deosebit în cadrul Expozi?iei Generale din 1906. Acest fapt s-a datorat ?i pasiunii deosebite a dr. C. I. Istrati, care a acordat un loc special în cadrul preocup?rilor sale generale de organizare a expozi?iei, celor legate de prezentarea trecutului. „Când am fost chemat s? conduc ca comisar general Expozi?iunea General? Român? din 1906 doream ca, cu ocazia acestei expozi?ii s? adun material abundent pentru ca la închiderea expozi?iunii s? se fi putut deschide numeroase muzee”. Preocuparea dr. C. I. Istrati de a „cinsti trecutul ?i de a sc?pa ce se mai afl?, de uitare ?i distrugere” s-a concretizat în realizarea Palatului Artelor ce a ocupat un loc important în cadrul expozi?iei. La inaugurarea acestui pavilion în care erau expuse mari valori ale istoriei ?i artei române?ti, dr. C. I. Istrati spunea: „Numele acestei construc?iuni, unii o numesc "Palatul Artelor", al?ii "Muzeul Trecutului nostru". ?i unii ?i al?ii au dreptate”.
Parcurgând pavilioanele Expozi?iei puteai constata c? la sfâr?itul secolului al XIX-lea ?i începutul secolului al XX-lea, România a cunoscut o dezvoltare impresionant?.
Expozi?ia Na?ional? de la Bucure?ti din 1906 a fost ?i un prilej de reunire a tuturor românilor, fiind organizate pavilioane ale Bucovinei, Dobrogei ?i Transilvaniei. „Participarea unui mare num?r de români din Transilvania ?i Bucovina la festivit??ile jubileului regal, desf??urat în România în anul 1906, primirea entuziast? de care ace?tia s-au bucurat, au constituit o puternic? manifestare a voin?ei de unire a întregului popor român, în cadrul unuia ?i aceluia?i stat”. Sesizând acest aspect, Nicolae Iorga consemna: „Bucure?tii din vara 1906 devenise în adev?r capitala poporului românesc”.
Expozi?ia a avut o real? semnifica?ie na?ional?, îns? a cuprins din motive politice ?i pavilioane ale unor state europene, precum: cele ale Austriei, Ungariei, Italiei, Elve?iei, Fran?ei, Germaniei.
Expozi?ia General? Român? din 1906 a fost prima expozi?ie organizat? la nivel na?ional ?i s-a dorit a rivaliza cu expozi?iile universale ale acelor ani, de la Paris, Liege etc. Expozi?ia ?i toate serb?rile jubileului a atras un public numeros ?i a devenit un centru cultural ?i de atrac?ie pentru locuitori capitalei ?i popula?ia ??rii. Mul?i vizitatori au venit în excursii organizate de autorit??ile locale din ?ar?, îns? au venit ?i români din afara grani?elor, din Bucovina, Transilvania ?i Banat ca simpli vizitatori sau ca participan?i la ac?iunile culturale.



La începutul lunii noiembrie din cei 40.000 de expozan?i au fost premia?i aproximativ 10.000. Închiderea expozi?iei a avut loc la 23 noiembrie 1906, fiind estimat c? au fost aproximativ 2.000.000 de vizitatori în cele aproape ?ase luni de func?ionare. Cheltuielile pentru organizarea expozi?iei au fost de 6.600.000 lei, iar veniturile de aproxmativ 4.500.000 lei. Ministrul Domeniilor, Ion. N. Lahovari, aprecia c?, având în vedere semnifica?ia momentului aniversat, n-a fost o cheltuial? prea mare ?i nici un „sacrificiu dispropor?ionat”.
Pe lâng? relat?rile martorilor oculari ?i ale presei, m?rturii ale Expozi?iei din 1906 au r?mas medaliile jubiliare de diferite tipuri emise cu acest prilej, c?r?ile po?tale ?i timbrele dedicate expozi?iei.
De la Expozi?ia din 1906 se mai p?streaz? ast?zi în Parcul Carol, Arenele Romane, Biserica „Cu?itul de Argint” (având ca model biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Ia?i, ctitorit? de domnul ?tefan cel Mare, tot la 40 de ani de domnie.), Turnul lui ?epe? cu Castelul de Ap?, fântâni ?i mici pavilioane.
Expozi?ia General? Român? din 1906, a fost o expozi?ie a tuturor românilor, atât din Regat, cât ?i din afara grani?elor aflate sub st?pânire str?in? ?i a fost o oglind? a stadiului de dezvoltare atins de România.
muzeograf Monica CÎRSTEA
Bibliografie selectiv?:
Dr. Constantin I. Istrati, Câteva cuvinte relative la cele ce au voit s? fac sau am f?cut pentru muzeele noastre, Bucure?ti, 1908.
George Potra, Din Bucure?tii de ieri, Bucure?ti, 1990, vol. I.
Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), Vol. I: Carol I, Editura Enciclopedic?, Bucure?ti, 2011.
Ion N. Lahovari, Expozi?ia jubiliar? din 1906, Bucure?ti, Atelierele Socec, 1907.
Cuvânt?rile regelui Carol I, vol. II. 1887-1914, Edi?ie îngrijit? de Constantin C. Giurescu, Bucure?ti, Editura pentru Literatur? ?i Art? „Regele Carol al II-lea”, 1939.
Istoria Românilor, vol. VII, tom. II. Coordonator Acad. Gheorghe Platon, Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 2003.
Nicolae Iorga, O via?? de om, Bucure?ti, Editura Minerva, 1972.
   

Pagina 53 din 244