CERCET?RI PREVENTIVE

Al?turi de cercet?rile sistematice derulate în campanii anuale, speciali?tii Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova au efectuat, datorit? unor lucr?ri de investi?ii, s?p?turi arheologice cu caracter preventiv, pentru salvarea unor monumente arheologice expuse distrugerii.

În anul 2002 au fost realizate cercet?ri arheologice cu caracter preventiv în zona veche a ora?ului Câmpina. Au fost descoperite funda?ii de case ?i pivni?e, toate construite din c?r?mid?, atribuite periadei medievale.

În localitatea Blejoi prin cercet?ri de salvare în anul 2004 a fost cercetat un tumul în care a fost descoperit un mormânt cu ring de piatr? circular ?i care avea diametrul de aproximativ 5 metri, în care era depus? o singur? persoan?, a?ezat? în debicut dorsal cu picioare strâse c?zute lateral. La picior avea depus un vas u?or bitronconic, cu gura trompetiform?, decorat pe pântec cu opt pastile circulare grupate câte dou?. Între femure a fost descoperit? o pies? de cupru tubular? realizat? dintr-o foi??, slab conservat?. De asemenea defunctul p?stra pe metacarpianul I ?i falangele aferente urme de oxizi de cupru cea ce sugereaz? existen?a unei piese de cupru. Analiza antropologic? a ar?tat c? persoana înhumat? este o femeie ce avea vârsta cuprins? între 25-30 de ani, în?l?imea de 1.60-1.65 metri. Pe baza inventarului ?i tipologia mormântului acesta a fost încadrat perioadei de tranzi?ie la epoca bronzului.

Un alt tumul cercetat în jude?ul Prahova în anul 2005 este cel de la Arice?tii-Rahtivani „Crângu lui Bot”. Tumulul se afl? la 10 Km Vest de localitatea Ploie?ti, în Câmpia Ploie?tilor, într-o zon? bogat? în astfel de obiective arheologice. Tumulul a fost cercetatat integral. Au fost descoperite trei morminte de înhuma?ie. Lâng? corpul defunc?ilor, dar ?i pe corp a fost descoperit ocru ro?u, concentrarea cea mai mare fiind în zona craniului. Inventarul mormintelor era format din cercei simpli din argint, sau a unor inele de bucl? din argint, a unui vârf de s?geat? din silex. Mormintele au fost încadrate manifest?rilor de tip Jamnaja de la începutul epocii bronzului.

Cercet?ri preventive au fost realizate de-a lungul timpului ?i în zona veche a ora?ului Ploie?ti, cartierul Mihai Bravu, fiind descoperite urme de locuire datând din diverse epoci, cum ar fi eneolitic?, epoca bronzului, medieval timpurie ?i târzie.

Cercetarea arheologic? preventiv? pe ?antierul arheologic Râfov, Autostrada Bucure?ti-Bra?ov

A?ezarea descoperit? pe autostrada Bucure?ti – Ploie?ti, în dreptul km. 53+000 – 53+500 a fost de scurt? durat?. Nu a fost descoperit un nivel cultural compact ci numai complexe izolate. Patru dintre aceste complexe, cele cercetate în C 1, C 2, C 3 ?i C 4 par s? fie urmele unor locuin?e. Locuin?ele cercetate în C 1 ?i C 2 au fost de suprafa??, iar cele cercetate în C 3 ?i C 4 au fost semiîngropate. Situl arheologic se afl? la cca. 400 m nord-est de comuna Râfov, în apropierea drumului jude?ean ce face leg?tura dintre localit??ile Râfov ?i Goga. Zona este una de câmpie, aflat? în apropierea dealurilor subcarpatice.

Se constat? concentarea complexelor arheologice în dou? zone distincte, una în dreptul km. 53+025 – 53+075 ?i cea dea doua în dreptul km. 53+425 – 53+450.

În dreptul km. 53+025 – 53+075 s-au descoperit dou? locuin?e de suprafa??, în C 1 ?i C 8 ?i o locuin?? îngropat? în C 4. Complexele sau fragmentele ceramice au fost descoperite la adâncimi variabile, între 0, 30 m ?i 0, 80-1,10 m. În dreptul km. 53+425 – 53+450 am descoperit o locuin?? de suprafa??, în C 2 ?i o locuin?? îngropat? în C 3. Complexele sau fragmentele ceramice au fost descoperite la adâncimi variabile, între 0, 30 m ?i 0, 80-1,10 m. În aceast? zon? am descoperit ?i urmele unui mormânt, din p?cate puternic deranjat.

Pe baza ceramicii am putut stabilii c? descoperirile f?cute în zona km. 53+000 – 53+500, ai autostr?zii Bucure?ti-Ploie?ti pot fi încadrate în sec. II – III sau cel mai târziu la începutul sec. IV d. Ch.

Cercetarea arheologic? preventiv? pentru amplasamentul Mall Ploie?ti, sat Ploie?tori, com. Blejoi, jud. Prahova.

Situl este pozi?ionat lâng? municipiului Ploie?ti, în apropierea Spitalului Jude?ean, pe partea dreapt? a D. J. 102. De?i amplasamentul este situat în imediata vecin?tate a Ploie?tiului, acesta este arondat administrativ satului Ploie?tori, comuna Blejoi, jud. Prahova.În perimetrul viitorului centru comercial Mall Ploie?ti am descoperit urmele unui singur complex arheologic, o parte dintr-o locuin?? semiîngropat? de tip Ipote?ti-Cânde?ti. Fragmentele ceramice descoperite în aceast? locuin?? au putut fi datate sec. V-VII d. Ch.

Locuirea în acest perimetru a fost de mic? amploare ?i limitat? în timp. Acest lucru se poate datora ?i faptului c? în perioadele mai ploioase ale anului aceast? zon?, aflat? în lunca pîrâului Dâmbu, era inundabil?. Nu am sesizat un nivel arheologic compact ci numai complexe ?i materiale ceramice dispersate pe o zon? mai mare ce acoper? partea dinspre D.J. 102, a amplasamentului viitorului Mall, în zona din imediata vecin?tate a sitului arheologic Ploie?ti ,,Bloc 122" (cod PH-I-m-B-16113).

Astfel de descoperiri au fost f?cute în mai multe localit??i din Muntenia. Amintim aici cercet?rile de amploare desf??urate în zona Budureasca ?i la Sirna, jud. Prahova, ce au scos la lumin? mai multe complexe de acela?i tip.

CERCET?RI SISTEMATICE

A?ezarea eneolitic? de la M?l?ie?tii de Jos (com. Dumbr?ve?ti) În vederea cercet?rii caracteristicilor epocii neo-eneolitice din nordul Munteniei, începând cu anul 2002, urmare a colabor?rii dintre Muzeul Na?ional de Istorie a României ?i Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, a debutat un proiect de cercet?ri sistematice ce ?i-a propus abordarea unei zone în care cercetarea unor obiective arheologice încadrate epocii respective este mai curând o excep?ie.

În anul 2002 au debutat cercet?rile arheologice sistematice de la M?l?ie?tii de Jos punctul „Mornel” (com. Dumbr?ve?ti) jude?ul Prahova. Situl a fost ales spre cercetare datorit? particularit??ii sale, ce ?in de situarea sa la limita de vest a aspectului cultural Stoicani-Aldeni, în zona de contact dintre câmpie ?i delaurile subcarpatice, într-un areal în care obiective atribuite epocii neo-neolitice au fost doar sporadic exploatate arheologic.

A?ezarea eneolitic? de la M?l?ie?tii de Jos este situat? pe terasa primar? de pe partea dreapt? a râului V?rbil?u. Este delimitat? la Nord ?i Sud de viroage ?i râpe adânci, la Est de albia râului, accesul spre a?ezare f?cându-se pe latura de Vest ce prezint? o albiere foarte larg?. Situl a fost descoperit întâmpl?tor de un localnic ?i semnalat la începutul anilor `80 de c?tre E. Com?a ?i V. Georgescu.

Cercet?rile arheologice sistematice s-au derulat în campanii anuale succesive, între anii 2002-2007. În a?ezarea eneolitic? de la M?l?ie?tii de Jos au fost descoperit? atât ceramic? tipic? gumelni?en?, cât ?i „specific?” aspectului Stoicani-Aldeni. De asemenea au fost descoperite vase ?i fragmente ceramice, statuete antropomorfe, apropiate de formele ?i decorurile specifice culturii Precucuteni.

Au fost cercetate par?ial sau integral cinci locuin?e de suprafa?? incendiate, având forma rectangular?, dispuse în planul a?ez?rii oarecum circular. De asemenea au fost cercetate mai multe gropi menajere sau de extras lutul, par?ial o zon? menajer?, un aliniament din „tamburi” din chirpici ar?i. Al?turi de materialele arheologice specifice, remarc?m situarea a?ez?rii în zona dealurilor subcarpatice, altitudinea absolut? este de 195 metrii, locuirea pe un bot de teras? cu o înclinare de cca 30°, unde au fost realizate teras?ri ?i diverse amenaj?ri pentru construirea de locuin?e.

A fost descoperit? o mare cantitate de ceramic? fragmentar? sau întregibil?, concentrat? în zona locuin?elor, în interiorul sau în jurul acestora, dar ?i în gropile menajere. Majoritatea vaselor întregibile au fost descoperite în locuin?e, cu mici excep?ii în gropile menajere sau în exteriorul locuin?elor. Remarc?m c? exist? zone din cadrul sitului unde ceramica apare doar sporadic.