CERCETĂRI PREVENTIVE

Alături de cercetările sistematice derulate în campanii anuale, specialiştii Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova au efectuat, datorită unor lucrări de investiţii, săpături arheologice cu caracter preventiv, pentru salvarea unor monumente arheologice expuse distrugerii.

În anul 2002 au fost realizate cercetări arheologice cu caracter preventiv în zona veche a oraşului Câmpina. Au fost descoperite fundaţii de case şi pivniţe, toate construite din cărămidă, atribuite periadei medievale.

În localitatea Blejoi prin cercetări de salvare în anul 2004 a fost cercetat un tumul în care a fost descoperit un mormânt cu ring de piatră circular şi care avea diametrul de aproximativ 5 metri, în care era depusă o singură persoană, aşezată în debicut dorsal cu picioare strâse căzute lateral. La picior avea depus un vas uşor bitronconic, cu gura trompetiformă, decorat pe pântec cu opt pastile circulare grupate câte două. Între femure a fost descoperită o piesă de cupru tubulară realizată dintr-o foiţă, slab conservată. De asemenea defunctul păstra pe metacarpianul I şi falangele aferente urme de oxizi de cupru cea ce sugerează existenţa unei piese de cupru. Analiza antropologică a arătat că persoana înhumată este o femeie ce avea vârsta cuprinsă între 25-30 de ani, înălţimea de 1.60-1.65 metri. Pe baza inventarului şi tipologia mormântului acesta a fost încadrat perioadei de tranziţie la epoca bronzului.

Un alt tumul cercetat în judeţul Prahova în anul 2005 este cel de la Ariceştii-Rahtivani „Crângu lui Bot”. Tumulul se află la 10 Km Vest de localitatea Ploieşti, în Câmpia Ploieştilor, într-o zonă bogată în astfel de obiective arheologice. Tumulul a fost cercetatat integral. Au fost descoperite trei morminte de înhumaţie. Lângă corpul defuncţilor, dar şi pe corp a fost descoperit ocru roşu, concentrarea cea mai mare fiind în zona craniului. Inventarul mormintelor era format din cercei simpli din argint, sau a unor inele de buclă din argint, a unui vârf de săgeată din silex. Mormintele au fost încadrate manifestărilor de tip Jamnaja de la începutul epocii bronzului.

Cercetări preventive au fost realizate de-a lungul timpului şi în zona veche a oraşului Ploieşti, cartierul Mihai Bravu, fiind descoperite urme de locuire datând din diverse epoci, cum ar fi eneolitică, epoca bronzului, medieval timpurie şi târzie.

Cercetarea arheologică preventivă pe șantierul arheologic Râfov, Autostrada București-Brașov

Așezarea descoperită pe autostrada București – Ploiești, în dreptul km. 53+000 – 53+500 a fost de scurtă durată. Nu a fost descoperit un nivel cultural compact ci numai complexe izolate. Patru dintre aceste complexe, cele cercetate în C 1, C 2, C 3 și C 4 par să fie urmele unor locuințe. Locuințele cercetate în C 1 și C 2 au fost de suprafață, iar cele cercetate în C 3 și C 4 au fost semiîngropate. Situl arheologic se află la cca. 400 m nord-est de comuna Râfov, în apropierea drumului județean ce face legătura dintre localitățile Râfov și Goga. Zona este una de câmpie, aflată în apropierea dealurilor subcarpatice.

Se constată concentarea complexelor arheologice în două zone distincte, una în dreptul km. 53+025 – 53+075 și cea dea doua în dreptul km. 53+425 – 53+450.

În dreptul km. 53+025 – 53+075 s-au descoperit două locuințe de suprafață, în C 1 și C 8 și o locuință îngropată în C 4. Complexele sau fragmentele ceramice au fost descoperite la adâncimi variabile, între 0, 30 m și 0, 80-1,10 m. În dreptul km. 53+425 – 53+450 am descoperit o locuință de suprafață, în C 2 și o locuință îngropată în C 3. Complexele sau fragmentele ceramice au fost descoperite la adâncimi variabile, între 0, 30 m și 0, 80-1,10 m. În această zonă am descoperit și urmele unui mormânt, din păcate puternic deranjat.

Pe baza ceramicii am putut stabilii că descoperirile făcute în zona km. 53+000 – 53+500, ai autostrăzii București-Ploiești pot fi încadrate în sec. II – III sau cel mai târziu la începutul sec. IV d. Ch.

Cercetarea arheologică preventivă pentru amplasamentul Mall Ploiești, sat Ploieștori, com. Blejoi, jud. Prahova.

Situl este poziționat lângă municipiului Ploiești, în apropierea Spitalului Județean, pe partea dreaptă a D. J. 102. Deși amplasamentul este situat în imediata vecinătate a Ploieștiului, acesta este arondat administrativ satului Ploieștori, comuna Blejoi, jud. Prahova.În perimetrul viitorului centru comercial Mall Ploiești am descoperit urmele unui singur complex arheologic, o parte dintr-o locuință semiîngropată de tip Ipotești-Cândești. Fragmentele ceramice descoperite în această locuință au putut fi datate sec. V-VII d. Ch.

Locuirea în acest perimetru a fost de mică amploare și limitată în timp. Acest lucru se poate datora și faptului că în perioadele mai ploioase ale anului această zonă, aflată în lunca pîrâului Dâmbu, era inundabilă. Nu am sesizat un nivel arheologic compact ci numai complexe și materiale ceramice dispersate pe o zonă mai mare ce acoperă partea dinspre D.J. 102, a amplasamentului viitorului Mall, în zona din imediata vecinătate a sitului arheologic Ploiești ,,Bloc 122" (cod PH-I-m-B-16113).

Astfel de descoperiri au fost făcute în mai multe localități din Muntenia. Amintim aici cercetările de amploare desfășurate în zona Budureasca și la Sirna, jud. Prahova, ce au scos la lumină mai multe complexe de același tip.

CERCETĂRI SISTEMATICE

Aşezarea eneolitică de la Mălăieştii de Jos (com. Dumbrăveşti) În vederea cercetării caracteristicilor epocii neo-eneolitice din nordul Munteniei, începând cu anul 2002, urmare a colaborării dintre Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, a debutat un proiect de cercetări sistematice ce şi-a propus abordarea unei zone în care cercetarea unor obiective arheologice încadrate epocii respective este mai curând o excepţie.

În anul 2002 au debutat cercetările arheologice sistematice de la Mălăieştii de Jos punctul „Mornel” (com. Dumbrăveşti) judeţul Prahova. Situl a fost ales spre cercetare datorită particularităţii sale, ce ţin de situarea sa la limita de vest a aspectului cultural Stoicani-Aldeni, în zona de contact dintre câmpie şi delaurile subcarpatice, într-un areal în care obiective atribuite epocii neo-neolitice au fost doar sporadic exploatate arheologic.

Aşezarea eneolitică de la Mălăieştii de Jos este situată pe terasa primară de pe partea dreaptă a râului Vărbilău. Este delimitată la Nord şi Sud de viroage şi râpe adânci, la Est de albia râului, accesul spre aşezare făcându-se pe latura de Vest ce prezintă o albiere foarte largă. Situl a fost descoperit întâmplător de un localnic şi semnalat la începutul anilor `80 de către E. Comşa şi V. Georgescu.

Cercetările arheologice sistematice s-au derulat în campanii anuale succesive, între anii 2002-2007. În aşezarea eneolitică de la Mălăieştii de Jos au fost descoperită atât ceramică tipică gumelniţenă, cât şi „specifică” aspectului Stoicani-Aldeni. De asemenea au fost descoperite vase şi fragmente ceramice, statuete antropomorfe, apropiate de formele şi decorurile specifice culturii Precucuteni.

Au fost cercetate parţial sau integral cinci locuinţe de suprafaţă incendiate, având forma rectangulară, dispuse în planul aşezării oarecum circular. De asemenea au fost cercetate mai multe gropi menajere sau de extras lutul, parţial o zonă menajeră, un aliniament din „tamburi” din chirpici arşi. Alături de materialele arheologice specifice, remarcăm situarea aşezării în zona dealurilor subcarpatice, altitudinea absolută este de 195 metrii, locuirea pe un bot de terasă cu o înclinare de cca 30°, unde au fost realizate terasări şi diverse amenajări pentru construirea de locuinţe.

A fost descoperită o mare cantitate de ceramică fragmentară sau întregibilă, concentrată în zona locuinţelor, în interiorul sau în jurul acestora, dar şi în gropile menajere. Majoritatea vaselor întregibile au fost descoperite în locuinţe, cu mici excepţii în gropile menajere sau în exteriorul locuinţelor. Remarcăm că există zone din cadrul sitului unde ceramica apare doar sporadic.