Coordonator: muzeograf  Răzvan Cristian Radu

La NE de Câmpina, pe un platou aşezat în stânga râului Doftana, se află comuna Brebu. Complexul arhitectural medieval Brebu compus din zidul de incintă, Turnul Clopotniţă, Biserica şi Casa Domnească, reprezintă unul dintre cele mai importante monumente istorice din secolul XVII-lea din judeţul Prahova. Zidul de incintă este construit din cărămidă şi piatră de râu, conferind incintei un traseu poligonal neregulat. Intrarea se face pe sub turnul - clopotniţă, construcţie masivă din cărămidă, cu patru nivele şi o înălţime de cca. 30 metri.

Biserica, începută la 27 iunie 1650 (7158 de la facerea lumii), în timpul domniei lui Matei Basarab şi finalizată de Constantin Brâncoveanu, conform pisaniei aflată între naos şi pronaos, are un plan treflat, fiind prevăzută cu trei turle. Arhitectura este inspirată de Biserica Mânăstirii Dealu (sec. XVI), decoraţia exterioară realizându-se cu ajutorul meşterilor munteni şi moldoveni, identică cu Turnul Clopotniţă. Casa Domnească, are plan dreptunghiular şi ziduri groase, spaţiul de locuit format din opt încăperi, terasă prevăzută cu loggie şi foişor. Parterul amplasat deasupra celor două pivniţe monumentale de la subsolul clădirii, este prevăzut cu stâlpi de susţinere şi arcade.

În secolele XIX şi XX, artişti români de prestigiu au poposit în localitatea Brebu, atraşi fiind de pitorescul peisajului şi frumuseţea ctitoriei medievale, printre aceştia numărându-se Ştefan Luchian, Sava Henţia, Nicolae Grigorescu s.a. În încăperile Casei Domneşti, Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova a organizat o interesantă expoziţie de artă şi istorie medievală, în scopul delectării şi documentării publicului vizitator. Se disting tipărituri laice şi ecleziastice reprezentative pentru cultura Ţării Româneşti din secolul al XVII-lea: Pravila de la Govora, 1640 - primul îndreptar de lege adresat mirenilor şi clericilor; Îndreptarea Legii – Târgovişte, 1652; Biblia de la Bucureşti din anul 1688, tipărită de fraţii Radu şi Şerban Greceanu, în timpul domniei lui Şeban Cantacuzino; prima biblie tipărită în limba română cu caractere chirilice; de asemenea tipărituri editate de mitropoliţii Dosoftei şi Antim Ivireanu.

Realizată iniţial prin strădania profesorului Nicolae Simache - ctitorul muzeelor prahovene - şi îmbogăţită ulterior cu noi şi interesante exponate, tematica muzeală aduce în faţa publicului vizitator, prin intermediul obiectelor expuse, momente ale civilizaţiei româneşti din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.

Răzvan Radu

• Galerie Foto