- Eroare
Miercuri, 19 Mai 2021 15:10
România, al?turi de alte aproximativ 50 de state, s?rb?tore?te, în fiecare an, Ziua Interna?ional? a Copilului la data de 1 iunie. Cu ocazia acestei zile, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr.10 invit? copiii la atelierele interactive „Joc ?i jocuri la muzeu”, care se vor desf??ura mar?i, 1 iunie 2021, între orele 10.00 – 12.00, în aer liber.
Cei mici, ?i nu numai, vor descoperi juc?rii din lemn, dar ?i cum acestea prind via?? din mâinile me?terului Petre Ghi?eanu, fost profesor de desen. Am preg?tit, de asemenea, ateliere de dezvoltare personal?, care sper?m s?-i provoace pe elevi s? comunice, dar, mai ales, s?-?i împ?rt??easc? emo?iile.
Pentru a putea desf??ura în condi?ii optime atelierele, înscrierile se vor face la telefon 0745366219, num?rul participan?ilor fiind de maxim 15, vârsta minim? fiind de 6 ani.
Birou istorie,
Amalia Nicoar?
Vineri, 14 Mai 2021 13:24
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova ?i sec?iile sale din Ploie?ti ?i jude?, v? invit? s? participa?i mar?i, 18 mai 2021, în intervalul orar 9.00 – 17.00, la evenimentele culturale organizate cu ocazia celei de-a 43-a edi?ii a Zilei Interna?ionale a Muzeelor, care se desf??oar? sub tema „Viitorul muzeelor – recuperare ?i reimaginare”. Intrarea este gratuit?, cu respectarea m?surilor de siguran?? sanitar?.
Sec?ii muzeale în Ploie?ti:
Muzeul de Istorie ?i Arheologie,
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr.10, tel. 0244 522 656
18 mai 2021
„Tehnologia în muzee: coduri QR în s?lile de expozi?ii”
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”,
Ploie?ti, str. Nicolae Simache, nr.1, tel. 0244 542 861
18 mai 2021
„Un ceas d?ruit timpului” - online
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”,
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr.10, tel. 0244 522 656
18 mai 2021
„Deschiderea expozi?iei permanente Paul Constantinescu”
Muzeul „Ion Luca Caragiale”,
Ploie?ti, str. Kutuzov, nr.1, tel. 0244 525 394
18 mai 2021
„Caragiale - prietenii ?i familia” - online
Muzeul Memorial „Nichita St?nescu”,
Ploie?ti, str. Nichita St?nescu, nr.1, tel. 0344 100 768
18 mai 2021
Expozi?ie temporar?: „Familia St?nescu în imagini”
Sec?ii muzeale în jude?:
Muzeul „Crama 1777” Valea C?lug?reasc?,
str. Valea Larg?, nr.139A, tel. 0244 235 470
18 mai 2021
Expozi?ie temporar? : „Sfe?nice de patrimoniu - valori artistice”
Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni,
str. Tudor Vladimirescu, nr.1, tel. 0244 321 080
18 mai 2021
„Cezar Petrescu - între via?? ?i art?” - online
Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu, tel. 0244 357 731
18 mai 2021, ora 11.00
Expozi?ie temporar?: „200 de ani de inginerie româneasc?“
realizat? în colaborare cu Muzeul Universit??ii Politehnica din Bucure?ti
Muzeul „Conacul Bellu” Urla?i
str. Orzoaia de Sus, nr. 12, tel. 0244 271 721
18 mai 2021
„Piese rare de mobilier din Muzeul Conacul Bellu” - online
Muzeul „Foi?orul Bellu” Urla?i
str. Orzoaia de Sus, nr. 12, tel. 0244 271 721
18 mai 2021
„Aparate fotografice – adev?rate bijuterii patrimoniale
ale Muzeului Foi?orul Bellu din Urla?i” - online
Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov,
Parcul Constantin Stere Bucov, tel. 0244 344 040
18 mai 2021
Expozi?ia temporar?: „Fotografii de alt?dat?”
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” V?lenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. tel. 0244 280 861
18 mai 2021, ora 12.00
Expozi?ie temporar?: „Vesel? rustic? din lemn din patrimoniul
Muzeului de Etnografie a V?ii Teleajenului”
Muzeul „Conacul Pan? Filipescu” Filipe?tii de Târg,
nr.868, tel. 0244 389 480
18 mai 2021
„Matei Basarab ?i Vasile Lupu - promotori ai artei tipografice în ??rile Române” - online
Joi, 13 Mai 2021 08:38
Motto:
,,Când lu?m noti?e la cursuri sau seminarii
Folosind hârtie, stilou sau pix,
Vom re?ine mai bine
Informa?iile ce ni se transmit.’’
♦ Monica Cîrstea
În cadrul proiectului educa?ional „Caligrafia - arta scrisului”, v? prezent?m cartea po?tal? realizat? de Ioana Andreea Musta??, elev? în clasa a IX-a H la Colegiul Na?ional „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti.
Luni, 10 Mai 2021 08:06
Ast?zi, 10 mai 2021, se împlinesc 155 de ani de la urcarea pe tron a principelui Carol ?i 140 de ani de la festivit??ile prilejuite de proclamarea Regatului României ?i încoron?rii domnitorului Carol I ca rege al României.
Principele Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen s-a n?scut la 8/20 aprilie 1839, la Sigmaringen, în Germania. A fost al doilea fiu al principelui Karl Anton von Hohenzollern-Sigmaringen ?i al principesei Joséphine de Baden. A avut trei fra?i: Leopold, Anton ?i Friedrich, precum ?i dou? surori Stéphanie ?i Marie Louise. Sub numele de Carol I a fost domnitor (1866-1881) ?i primul rege al României (1881-1914).
Dup? finalizarea studiilor elementare, Carol urmând tradi?ia familiei se preg?te?te pentru cariera militar?, f?cându-?i mai întâi studiile la ?coala de cade?i din Münster (1856), apoi la ?coala de artilerie ?i geniu din Berlin (1857), dar particip?, în paralel, la audierea unor cursuri de literatur? francez? la Universitatea din Bonn (1863). Parcurge rapid ierarhia militar? – sublocotenent (1857), locotenent (1864) ?i c?pitan (1866). A participat ca voluntar în r?zboiul purtat de Prusia împotriva Danemarcei (1864).
Dup? refuzul contelui Filip de Flandra al Belgiei de a ocupa tronul României, pe 19/31 martie 1866, cu încuvin?area guvernului, Ion C. Br?tianu s-a deplasat la Düsseldorf, unde i-a propus tân?rului principe s? primeasc? tronul României. ,,Prin?ul r?spunse c? nu se sim?ea destoinic pentru o astfel de misiune, de?i curajul nu i-ar fi lipsit, de aceea nu putea s? dea acum un r?spuns hot?rât; afar? de aceasta, nu cuno?tea înc? deloc inten?iile regelui Prusiei, ?eful familiei, ?i f?r? învoirea lui nu putea s? fac? un pas atât de important’’. R?spunsul a fost considerat de Br?tianu ca pozitiv, ?i a transmis în ziua de 20 martie/1 aprilie la Bucure?ti: ,,Carol de Hohenzollern prime?te Coroana f?r? condi?iuni’’.
Între timp la Bucure?ti, Locotenen?a Domneasc? a publicat o proclama?ie c?tre popor, la 30 martie/11 aprilie 1866, recomandând alegerea prin plebiscit a principelui Carol de Hohenzollern ca domn al României. Prin plebiscitul desf??urat între 2/14 - 8/20 aprilie 1866, 685969 de voturi au fost exprimate în favoarea lui Carol, 124837 ab?ineri ?i 224 contra.
Votul noului Parlament ales între 9/21 - 17/29 aprilie 1866, a confirmat pe cel popular, 109 deputa?i s-au pronun?at pentru venirea lui Carol, iar 6 s-au ab?inut. În urma votului exprimat, Adunarea Constituant? a adoptat o declara?ie care constata ,,c? voin?a nestr?mutat? a Principatelor Unite este de a r?mânea pururea ceea ce sunt, o Românie una ?i nedesp?r?it?, sub domnia ereditar? a unui principe str?in, luat dintr-una din familiile suverane ale occidentului ?i c? principele ereditar al României una ?i nedesp?r?it? este principele Carol-Ludovic de Hohenzollern-Sigmaringen, pe care ?i Adunarea la rândul s?u îl proclam? sub numele de Carol I’’.
La rândul s?u Carol a ac?ionat decis s? for?eze norocul ?i la 7/19 aprilie a avut o discu?ie cu cancelarul prusac Otto von Bismarck, care l-a sf?tuit ,,s? ia hot?rârea îndr?znea?? de a pleca direct spre România’’. De asemenea, regele Wilhelm I, ?eful Casei de Hohenzollern, i-a recomandat lui Carol s? fie prudent ?i a conchis: ,,Dumnezeu s? te aib? în paz?’’.
Încurajat de cuvintele celor doi, principele Carol folosind un pa?aport fals ob?inut în Elve?ia pe numele Karl Hettingen, s-a deplasat între 3/15 - 6/18 mai pe traseul Augsburg-München-Salzburg-Viena-Pesta-Timi?oara-Bazia?. Motivul pentru care Carol a c?l?torit cu pa?aport fals a fost izbucnirea iminent? a unui r?zboi între Austria ?i Prusia, iar Carol, ofi?er în armata prusac?, risca în cazul în care ar fi fost prins s? fie arestat ?i împu?cat.
La Bazia? a fost a?teptat de locotenentul Sergiu Len?, iar pe 8/20 mai Carol s-a îmbarcat pe vasul cu care a ajuns pe teritoriul României, la Turnu-Severin, înso?it fiind din umbr? de Ion C. Br?tianu. Carol ?i Br?tianu n-au schimbat nici o vorb? între ei, pref?cându-se c? nu se cunosc, pentru a evita orice complica?ie deoarece vaporul era austriac. Când au ajuns pe p?mânt românesc, Ion C. Br?tianu l-a salutat pe cel ce venea în calitate de domnitor al României. Pe tot parcursul drumului spre capital?, la Craiova ?i Pite?ti, unde petrece o noapte la conacul boierilor Gole?ti, oficialit??ile ?i popula?ia i-au f?cut o primire entuziast?. La Pite?ti în cuvântul adresat reprezentan?ilor ora?ului, principele a precizat: ,,Din momentul în care am p??it pe p?mântul noii mele patrii, am devenit român, via?a mea întreag? o voi consacra pentru fericirea românilor ?i pentru prosperitatea lor, care de acum înainte au devenit compatrio?ii mei’’.
Pe 10/22 mai 1866, tân?rul principe Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucure?ti pentru a prelua tronul Principatelor ?i este întâmpinat de Dimitrie C. Br?tianu, primarul capitalei, care i-a înmânat cheile ora?ului. Principele î?i continu? drumul pân? în dealul Mitropoliei aclamat de mul?imea aliniat? pe ambele p?r?i ale ?oselei ce arunca flori ?i care scanda ,,Ura!’’. La Mitropolie este întâmpinat de mitropolitul Nifon, apoi dup? un scurt Te Deum, Carol împreun? cu oficialit??ile intr? în Camera Deputa?ilor unde va depune jur?mântul. Locotenentul domnesc Nicolae Haralambie a citit formula constitu?ional?: ,,Jur s? fiu credincios legilor ??rii, a p?zi religiunea României, precum ?i integritatea teritoriului ei, ?i a domni ca un domn constitu?ional’’, iar principele Carol I roste?te, în limba român?: ,,Jur!’’.
Apoi, într-o scurt? alocu?iune noul domnitor a ?inut s?-?i exprime devotamentul s?u fa?? de întreg poporul român: ,,Punând piciorul pe acest pâmânt sacru, am devenit român. Acceptarea plebiscitului, îmi impune, aceasta o ?tiu, mari datorii; am speran?a c? îmi va fi dat s? le îndeplinesc. V? aduc o inim? cinstit?, inten?iuni pure, o voin?? ferm? de a face binele, un devotament f?r? margini fa?? de noua mea patrie ?i acel respect neclintit fa?? de legi pe care le-am luat de la str?mo?ii mei’’. Prin numeroasele c?l?torii întreprinse înc? de la începutul domniei, în diferite localit??i din Muntenia, Oltenia ?i Moldova, încearc? s?-?i cunoasc? poporul ?i dorin?ele lui, ?i se va str?dui s? le rezolve prin m?surile întreprinse ulterior. Pentru a se apropia de români ?i a-i în?elege mai bine, Carol a început s? ia lec?ii de limba român? cu August Treboniu Laurian, profesor la Universitatea din Bucure?ti. La 10 mai 1867 a rostit primul s?u discurs în limba român?, îns? a p?strat toat? via?a un puternic accent german.
În cei 48 de ani de domnie (cea mai lung? din istoria noastr?) Carol I a dat dovad? de rigoare, sobrietate, disciplin? ?i tenacitate. Cu aceste cuvinte de ordine ?i cu ajutorul str?lucitei pleiade de oameni politici ce l-au înconjurat Carol a f?cut istorie reu?ind s? schimbe fa?a României. Perioada anilor 1866-1914 a fost una de mari progrese pentru România în plan economic, social, politic, administrativ, demografic ?i cultural. Toate aceste progrese importante au transformat ?ara într-un stat de prim rang în estul Europei.
Printre primele probleme rezolvate de clasa politic?, cu sprijinul tân?rului domnitor, a fost adoptarea primei Constitu?ii a ??rii la 29 iunie/11 iulie 1866. Pe care în 30 iunie 1866, Carol a depus urm?torul jur?mânt: ,,Jur a p?zi Constitu?iunea ?i legile poporului român, a men?ine drepturile lui na?ionale ?i integritatea teritorial?’’. Constitu?ia din 1866 reprezint? baza juridic? a instaur?rii formei de guvern?mânt în România, monarhie-constitu?ional? ?i a fost una dintre cele mai avansate ale vremii, fiind inspirat? din constitu?ia belgian? din 1831.
Alegerea lui Carol a pus Marile Puteri în fa?a faptului împlinit, îns? datorit? diploma?ilor români ce au militat pentru confirmarea alegerii tân?rului domnitor acestea ?i-au schimbat treptat atitudinea fa?? de situa?ia din România. De asemenea rolul de mediator ce l-a avut Napoleon al III-lea ?i diploma?ia de care a dat dovad? principele Carol I l-au f?cut pe sultanul Abdul Aziz s?-i acorde rangul de prin? ereditar tân?rului domnitor, invitându-l la Istanbul pentru a primi firmanul de investitur?. ,,Carol r?spundea sultanului c? va respecta drepturile de suzeranitate ale Imperiului Otoman asupra Principatelor Unite’’. Domnitorul Carol I a efectuat o vizit? la Istanbul în octombrie 1866 ?i a fost primit de sultan la Palatul Dolmabahce. Timp de o s?pt?mân? a stat Carol la Istanbul ?i s-a între?inut cu reprezentan?ii corpului diplomatic. În cursul acestei vizite Carol s-a comportat fa?? de sultan ca un ?ef de stat, ?i nu ca un vasal, asta confirmând procesul ireversibil de ruptur? fa?? de Poart?.
În desele c?l?torii efectuate prin ?ar? Carol a descoperit realitatea din România - ,,lipsa str?zilor ?i a drumurilor pavate, lipsa c?ilor ferate, porturile nu erau amenajate, podurile peste r?uri erau construite din bârne, industria era aproape inexistent?, iar agricultura, ocupa?ia celei mai mari p?r?i a popula?iei României, se practica cu mijloace rudimentare’’.
Capitala ??rii, Bucure?tiul prezenta o imagine la fel de neprietenoas? precum restul ??rii: majoritatea cl?dirilor erau mici ?i insalubre, construite f?r? un plan; str?zile centrale pavate cu bârne, iar cele laterale nepavate, pline de praf sau noroi în func?ie de anotimp.
În 1867 se ia una din m?surile menite s? modernizeze economic, politic, social ?i cultural statul român ?i anume este înfiin?at sistemul monetar, iar în 1870 odat? cu înfiin?area Monet?riei Statului sunt b?tute monede din aur, argint ?i aram? ce purtau efigia domnitorului ?i inscrip?ia ,,Carol I domnitorul României’’.
Aceasta este una din m?surile fa?? de care a militat Carol I pentru c? ducea la cre?terea gradului de autonomie fa?? de Imperiul Otoman, în perspectiva ob?inerii independen?ei de stat. ,,Pe aceea?i linie se înscrie participarea României la Expozi?ia Universal? de la Paris din 1867, cu un pavilion separat de cel al Imperiului Otoman’’.
Printre m?surile ce preg?teau condi?iile propice pentru câ?tigarea independen?ei statului român se înscrie ?i semnarea conven?iilor po?tale cu Austro-Ungaria ?i Prusia (iulie 1868) ?i conven?iei telegrafice cu Rusia (august 1868), dar semnificativ? este înfiin?area unor agen?ii diplomatice române la Viena, Berlin ?i Petrograd, începând cu 1868.
De asemenea tân?rul domnitor a avut o preocupare special? în organizarea, instruirea ?i dotarea armatei, pentru a putea, s? ob?in? la nevoie prin lupt? independen?a de stat a ??rii.
În ac?iunile de modernizare a statului domnitorul s-a preocupat de începerea construirii unei ample re?ele de cale ferat? ?i de amenajarea porturilor dun?rene.
La începutul domniei, pentru a veni în contact cu elita politic?, domnitorul particip? la via?a monden?, fiind prezent la baluri ?i cununii. O alt? preocupare a domnitorului, dar ?i a oamenilor politici era realizarea unei c?s?torii cu o principes? str?in? pentru a se asigura continuitatea dinastiei. Astfel, în ziua de 3/15 noiembrie 1869, Carol se c?s?tore?te cu principesa Elisabeta de Wied, la Neuwied, Germania. La 8 septembrie 1870 s-a n?scut unicul copil al cuplului: principesa Maria a României.
Primii 5 ani de domnie ai lui Carol s-au caracterizat printr-o instabilitate guvernamental?, perioad? cunoscut? sub numele de ,,rocada guvernamental?’’ între liberali ?i conservatori. În perioada iulie 1866 ?i martie 1871 s-au succedat zece guverne la conducerea ??rii ?i avuseser? loc 30 de remanieri.
Personalitatea puternic? a noului domnitor i-a surpins pe reprezentan?ii grup?rilor politice ?i treptat, pe fondul disensiunilor de pe scena politic? s-au organizat tot mai multe manifesta?ii antimonarhice, care îl acuzau pe Carol c? încearc? s? profite de situa?ia financiar? grea a ??rii. Cei mai înver?una?i împotriva domnitorului Carol I fiind liberalii radicali, ce doreau s?-l sileasc? s? urmeze ideile lor politice.
În noaptea de 7/19 – 8/20 august 1870 are loc ,,rebeliunea’’ de la Ploie?ti, cunoscut? sub numele de Republica de la Ploie?ti. Liberalii au organizat o conspira?ie cu re?ele în mai multe ora?e, îns? singurul care a declan?at manifesta?iile cu caracter antimonarhic ?i republican a fost maiorul Alexandru Candiano Popescu la Ploie?ti.
În Ploie?ti conspiratorii au ocupat prefectura ?i telegraful, îns? dup? aflarea la Bucure?ti a situa?iei de la Ploie?ti, guvernul a trecut la arestarea celor b?nui?i de participare la complot. Cei aresta?i pentru complot au fost achita?i la 17/19 octombrie 1870, iar actul lui Candiano Popescu avea s? fie luat ulterior în derâdere. ,,Republica de la Ploie?ti’’ a devenit subiect pentru mul?i umori?ti, inclusiv al lui I. L. Caragiale.
,,Semnificativ este faptul c? unii dintre conduc?torii mi?c?rii antimonarhice ?i republicane din anii 1870 ?i 1871 au devenit cu timpul, slujitori devota?i ai coroanei: Al Candiano Popescu – prefect ?i adjutant regal (1880 - 1892), Ion C. Br?tianu – pre?edintele consiliului de Mini?tri timp de 12 ani (1876 - 1888), C. A. Rosetti – ministru de interne (26 mai – 16 noiembrie 1876 ?i 1881 – 1882)’’.
Dup? cinci ani de agita?ii, chiar ini?iatorii ac?iunilor antidinastice au ajuns la concluzia c? se impunea stabilitate politic?, pentru o dezvoltare fireasc? a ??rii. Reprezentan?ii celor dou? partide – Partidul Na?ional Liberal (constituit în 1875) ?i Partidul Conservator (constituit în 1880) au în?eles adev?rul din îndemnul în?eleptului domnitor: ,,este timpul domnilor, dup? atâtea infructuoase încerc?ri, s? r?spundem o dat? la dorin?a cea mai imperioas? a ??rii, care este stabilitatea; pe un t?râm f?r? de consisten?? ?i totdeauna agitat nu se poate ridica ceva durabil’’.
Perioada care a urmat crizei dinastice a fost una de calmare a spiritelor în via?a politic?. Dac? în plan politic lucrurile se lini?tiser?, în plan personal Carol trece printr-o grea încercare, pentru c? în 9 aprilie 1874, unicul copil s-a stins din via?? din cauza scarlatinei. Din nefericire, Carol ?i Elisabeta nu au mai avut copii, iar nepotul de frate, principele Ferdinand a fost ales mo?tenitorul tronului. Prin ,,pactul de familie’’ din 21 noiembrie/3 decembrie 1880, nepotul lui Carol I a fost confirmat mo?tenitor al tronului României. Ferdinand se va stabili în România, în calitate de principe mo?tenitor în mai 1889.
Principele Carol credincios promisiunilor f?cute la venirea în ?ar? î?i dedic? for?ele ?i toat? puterea de munc? pentru împlinirea unuia din idealurile românilor – dobândirea independen?ei statului român. Un astfel de deziderat nu se putea realiza f?r? acordul ?i sprijinul puterilor europene. Acest moment vine în 1876, când se contura un iminent conflict armat între Rusia ?i Imperiul Otoman pentru influen?a în Balcani. În noua Constitu?ie adoptat? de Poart? la 11/23 decembrie 1876, România era considerat? ,,provincie privilegiat? a Imperiului Otoman’’ fapt ce a provocat protestul autorit??ilor de la Bucure?ti. Prin acest fapt era evident atât pentru domnitor, cât ?i pentru liderii politici români c? ob?inerea independen?ei nu se putea realiza decât pe calea armelor. Astfel, la 4/16 aprilie 1877, România ?i Rusia semnau Conven?ia prin care se permitea libera trecere a trupelor ruse?ti prin teritoriul României, iar ?arul se obliga s? respecte drepturile statului român ?i s? men?in? ?i s? apere ,,integritatea actual? a României’’.
Mobilizarea general? a armatei s-a încheiat în 15/27 aprilie 1877, iar comandantul suprem al armatei era domnitorul Carol I. Prin bombardarea localit??ilor române?ti Calafat, Giurgiu, Islaz, Bechet, Corabia de c?tre turci, românii riposteaz? la 26 aprilie/8 mai 1877. Astfel, România ?i Imperiul Otoman se aflau în stare de r?zboi. În aceste condi?ii, la 9/21 mai 1877, Parlamentul s-a întrunit în ?edin?? extraordinar?, iar Mihai Kog?lniceanu, ministrul Afacerilor Str?ine roste?te memorabila declara?ie de independen??: ,,În stare de r?sbel, cu leg?turile rupte ce suntem? Suntem independen?i; suntem o na?iune de sine st?t?toare [...] A?adar, domnilor deputa?i, nu am cea mai mic? îndoial? ?i fric? de a declara în fa?a Reprezentan?ei Na?ionale c? noi suntem o na?iune liber? ?i independent?’’.
Cu aceast? ocazie, ca o expresie a suveranit??ii absolute a statului român, Parlamentul a votat înfiin?area ordinului na?ional românesc ,,Steaua României’’ pentru a fi decora?i militarii ?i civilii ce se distingeau în serviciul adus ??rii.
,,Clasa politic? româneasc? ?i în primul rând Carol I dorea ca independen?a proclamat? s? fie consfin?it? pe câmpul de lupt?’’. Dup? proclamarea independen?ei, atât guvernul, cât ?i domnitorul au f?cut încerc?ri repetate c?tre Rusia pentru a ob?ine cooperarea militar? cu armata rus?, îns? au fost refuza?i destul de ferm, armata român? fiind considerat? prea mic?, pentru a fi de ajutor. Evolu?ia evenimentelor militare de la sudul Dun?rii au decis altceva, ?i astfel participarea armatei române la r?zboi a devenit o necesitate pentru Rusia. Ob?inând comanda trupelor româno-ruse de la Plevna, Carol s-a aflat în Bulgaria, pe câmpul de lupt?, timp de 6 luni, a înfruntat ploaia, viscolul, a mers în mijlocul solda?ilor, încurajându-i, conducându-i în lupt?. La 20 august/1 septembrie 1877, armata român? trecea podul de la Corabia pentru a participa efectiv la luptele de pe teritoriul Bulgariei. În ordinul de zi dat cu ocazia trecerii Dun?rii principele României îndemna pe osta?ii români: ,,Face?i dar s? fâlfâie din nou cu glorie drapelul românesc pe câmpul de b?taie, unde str?mo?ii no?tri au fost secoli întregi ap?r?torii legi ?i ai libert??ii’’.
Prin Tratatul de pace de la Berlin desf??urat în perioada 1/13 iunie - 1/13 iulie 1878 era recunoscut? independen?a de stat a României, care primea Dobrogea ?i Insula ?erpilor, dar i se impunea s? cedeze cele trei jude?e din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad ?i Ismail). Independen?a de stat a României a fost recunoscut? treptat de Austro-Ungaria (septembrie 1878), Rusia (octombrie 1878) ?i Turcia (noiembrie 1878), iar Imperiul German, Anglia ?i Fran?a în februarie 1880.
Prestigiul lui Carol dup? cucerirea independen?ei a crescut considerabil. Conducând personal armata român? ?i-a demonstrat ata?amentul deplin fa?? de ?ar?. Modificarea statutului interna?ional al României prin ob?inerea independen?ei impunea ?i o schimbare a rangului domnitorului, iar prin hot?rârea Consiliului de Mini?tri din 9/21 septembrie 1878, domnitorul Carol urma s? poarte titlul de ,,Alte?? Regal?’’, f?cându-se un prim pas c?tre proclamarea Regatului României.
Problema proclam?rii României ca Regat ?i a lui Carol I ca rege a format obiectul multor discu?ii pe plan intern ?i extern. În ziua de 14/26 martie 1881 a fost promulgat? legea privind proclamarea Regatului, ce cuprindea dou? articole: ,,Articolul I. România ia titlul de Regat. Domnitorul ei Carol I, ia pentru sine ?i mo?tenitorii s?i titlul de rege al României. Articolul II. Mo?tenitorul tronului va purta titlul de principe regal’’. Prin aceast? lege nu era vorba de o m?rire a prerogativelor constitu?ionale, ci de o titulatur? nou?, în acord cu statutul de independen?? absolut? a României. La rândul s?u, Carol I a spus: ,,?ara este de p?rere c? în situa?ia pe care a dobândit-o acum ?i în puterea ei na?ional? dovedit? prin fapte, trebuie s? se ridice la rangul de Regat. Eu primesc dar titlul de rege, nu pentru mine, ci pentru m?rirea României’’.
Serb?rile încoron?rii s-au desf??urat la 10/22 mai 1881 pe dealul Mitropoliei ?i au continuat la Palat. La dorin?a expres? a domnitorului Carol I s-a confec?ionat o coroan? de o?el din unul dintre tunurile turce?ti capturate la Plevna, iar coroana Elisabetei a fost realizat? din aur. În sala tronului în discursul s?u regele a apreciat: ,,Prin serbarea de ast?zi se încheie în mod str?lucit o perioad? de 15 ani, bogat? în lupte grele ?i în fapte mari [...] Cu mândrie dar primesc aceast? coroan?, care a fost f?cut? din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor no?tri ?i care a fost sfin?it? de biseric?. O primesc ca simbol al independen?ei ?i puterii României! [...] S? tr?iasc? iubita noastr? Românie, ast?zi încoronat? prin virtu?ile sale civice ?i militare!’’.
Cu ocazia proclam?rii Regatului, Carol I a instituit cel de-al doilea ordin na?ional românesc ,,Coroana României’’. Începând din 1881, ziua de 10 mai cap?t? semnifica?ia de s?rb?toare na?ional? a României pân? la instaurarea puterii comuni?tilor.
Dup? cucerirea independen?ei na?ionale ?i proclamarea Regatului, România cu sprijinul regelui Carol I ?i a aliatului s?u de n?dejde Ion C. Br?tianu poreclit ,,vizirul’’, a cunoscut o perioad? de dezvoltare ?i prosperitate.
În 1880 se înfiin?eaz? Banca Na?ional? a României; au fost înfiin?ate mai multe întreprinderi industriale – fabrica de hârtie ,,Letea’’ din Bac?u ?i fabrica de postav Buhu?i ce produc din 1885, mai târziu fabrica de bere din Azuga, fabrica de zah?r de la Roman ?i altele; industria extractiv? cunoa?te dezvoltare ?i modernizare, România fiind principala ?ar? produc?toare de petrol ?i derivate din Europa; industria lemnului, mai ales cea de cherestea, s-a extins, în Moldova; re?eaua c?ilor ferate a cunoscut o ampl? dezvoltare, trenul devenind un mijloc de transport extrem de eficient. În octombrie 1869 se inaugurase prima linie de cale ferat? Bucure?ti – Giurgiu, iar în 1906 re?eaua de c?i ferate a României avea s? ajung? la 3180 km.
,,Un adev?rat avânt au cunoscut înv???mântul, ?tiin?a, cultura. Regele Carol I obi?nuia s? viziteze ?coli, s? participle la serb?rile ?colare, s? ofere premii elevilor silitori’’. Prin legea înv???mântului primar ?i normal-primar din 1896, ini?iat? de Petru Poni ?i legea înv???mântului secundar ?i superior din 1898, elaborat? de Spiru Haret – înv???mântul românesc cap?t? o structur? nou?, modern?.
Anul 1888 marca încheierea guvern?rii lui Ion C. Br?tianu, cea mai lung? guvernare din istoria modern? a României (1876-1888, cu o scurt? întrerupere între aprilie –iunie 1888). Demisia cerut? de regele Carol I fiind provocat? de situa?ia creat? de izbucnirea r?scoalei ??ranilor din satele aflate în jurul capitalei, ?i de accentuarea luptei politice între liberali ?i conservatori. Acum este introdus sistemul rotativei guvernamentale, prin alternarea la conducerea ??rii a conservatorilor cu liberalii. Un sistem creat de regele Carol I pentru a asigura o cât mai mare stabilitate a vie?ii politice.
Regele Carol I a fost ?i un sus?in?tor al moderniz?rii ora?elor României ?i, în primul rând a Bucure?tiului ce avea s? se transforme dintr-un târg oriental într-o capital? european?, supranumit? de unii ,,Micul Paris’’.
În timpul domniei regelui Carol I popula?ia a crescut, de la 4.115.818 locuitori cât era în 1866, ajunge la 7.771.341 locuitori în 1914. Dintr-o ?ar? f?r? moned? na?ional?, România avea, dup? 1900, una dintre cele mai puternice valute dup? continent.
Prosperitatea ?i stabilitatea au adus o dezvolatre f?r? precedent a culturii, artelor ?i ?tiin?ei. De asemenea dintr-o ?ar? f?r? industrie ajunsese s? dispun? de cele mai mari ?i performante rafin?rii din Europa, ?i devenise una dintre cele mai importante ??ri exportatoare de cereale din lume.
Sub domnia lui Carol I se fondeaz? mai multe universit??i ?i colegii na?ionale pe întreg teritoriul ??rii ?i se construiesc 40 de spitale rurale, cu precizarea c? cele mai multe dintre ele func?ionând ?i ast?zi.
O contribu?ie fundamental? a regelui Carol a fost cea în domeniul arhitecturii ?i construc?iilor. În lunga domnie au fost ridicate sau reconstruite sedii de institu?ii importante ale statului, universit??i, palate administrative, biblioteci, g?ri, colegii ?i licee, biserici, spitale. Printre edificiile publice construite men?ion?m Banca Na?ional? a României (1883-1885), Ateneul Român (1885-1888), Palatul de Justi?ie (1890-1895), cl?direa Funda?iei Universitare ,,Carol I’’ (1890-1900), Palatul Po?telor (1894-1900), Palatul C.E.C.-ului (1896-1900) ?.a. Nu putem uita Palatul Pele?, început în 1875 ?i inaugurat în toamna lui 1883, ridicat pe propria cheltuial? a regelui.
În anii domniei lui Carol I s-a modernizat, începând cu 1895, portul Constan?a, iar în 1895 s-a inaugurat podul de la Cernavod?, la data aceea, cel mai lung pod din Europa.
Printre premierele tehnice pe care le cunoa?te România la sfâr?it de secol XIX se num?r? introducerea tramvaielor electrice (1894), introducerea telefonului ?i iluminatului electric (1890) ?i chiar primul automobil, particular, ce a circulat pe str?zile Bucure?tilor.
Toate aceste importante realiz?ri de care suveranul era mândru, au fost aduse la cuno?tin?a românilor ?i a str?in?t??ii prin Expozi?ia General? Român? din 1906, organizat? cu prilejul împlinirii a 40 de ani de domnie ai lui Carol I ?i 25 de ani de la proclamarea Regatului.
Au existat ?i probleme cum ar fi ,,chestiunea ??r?neasc?’’, care separa majoritatea rural? de elita francofon? – pe care domnia lui Carol I nu le-a putut rezolva în toat? complexitatea lor ?i pe care a trebuit s? le transmit? viitoarei domnii. În 1907 România a fost confruntat? cu cea mai mare criz? din timpul domniei lui Carol I – r?scoala din 1907. Lipsa p?mântului generase ridicarea ??ranilor la lupt? la început în toat? Moldova, apoi ?i în Muntenia ?i Oltenia. R?scoal? ce a fost reprimat? cu contribu?ia armatei.
Reformele agrare ?i a cea electoral? ce nu au fost înf?ptuite în timpul regelui Carol I, se vor înf?ptui de regele Ferdinand I dup? Primul R?zboi Mondial.
Prin atitudinea moderat? a regelui Carol I, România a fost un factor de echilibru în Balcani ce era un ve?nic ,,butoi de pulbere’’. ,,În condi?iile accentu?rii contradic?iilor dintre statele balcanice, România ?i-a impus o neutralitate activ?, militând pentru aplanarea divergen?elor ?i men?inerea statu-quo-ului teritorial. Astfel, în primul r?zboi balcanic, izbucnit la 18/31 octombrie 1912, între Bulgaria, Serbia, Grecia ?i Muntenegru pe de o parte ?i Imperiul Otoman pe de alt? parte, Carol I anun?a în Mesajul s?u adresat Parlamentului c? România î?i p?streaz? neutralitatea fa?? de ??rile balcanice beligerante pentru a ,,contribui la localizarea r?zboiului [...] urm?rind îns? cu luare aminte desf??urarea unor evenimente, care ating numeroase interese statului nostru [...]’’.
La 16/29 iunie 1913, Bulgaria, incitat? de Austro-Ungaria (care urm?rea sl?birea Serbiei), a început lupta împotriva fo?tilor alia?i, Grecia, Serbia ?i Muntenegru, izbucnind cel de-al doilea r?zboi balcanic. În acest r?zboi intervine ?i România, guvernul s?u declara r?zboi Bulgariei la 27 iunie/10 iulie 1913. Surprinz?tor, la aflarea ve?tii c? România a intrat efectiv în r?zboi, Bulgaria a fost nevoit? s? cear? pace ?i a fost evitat? confruntarea militar? efectiv?. Prin Tratatul de pace încheiat la Bucure?ti la 28 iulie/10 august 1913 ,,se trasa noua hart? în Peninsula Balcanic?; sudul Dobrogei (Cadrilaterul) a intrat în componen?a României’’. Pacea de la Bucure?ti a constituit ,,un important moment al rela?iilor interna?ionale. Era prima în care hot?râri importante fuseser? luate de micile state din sud-est, f?r? amestecul direct al marilor puteri’’.
În iulie 1914 izbucne?te Primul R?zboi Mondial ?i România a ales neutralitatea în august 1914. Carol I a fost afectat de decizia Consiliului de Coroan? ?i îi m?rturisea lui Constantin Stere ,,dup? patruzeci ?i opt de ani m? v?d aproape singur’’. Acesta se sim?ea înfrânt, privit cu ostilitate de to?i, tr?dat ?i singura persoan? care-i împ?rt??ea opiniile era regina Elisabeta.
Regele Carol I îi m?rturisea lui Take Ionescu: ,,Regret c? n-am murit înainte de începerea acestui r?zboi’’. Con?tient c? opinia public? ?i majoritatea politicienilor români a?teptau cu ner?bdare intrarea României în r?zboi al?turi de Antant? ?i nedorind s? fie un obstacol în calea realiz?rii acestui deziderat, regele Carol I s-a hot?rât s? abdice, îns? soarta l-a scutit de aceast? durere ?i umilin??. Suferind de ficat, sl?bise mult ?i pân? la moartea lui din 27 septembrie/10 octombrie 1914 a stat închis în cabinetul s?u. A fost înmormântat la Curtea de Arge?.
În testamentul lui, Carol scria: ,,M? gândesc înainte de toate, la iubitul meu popor, pentru care inima mea a b?tut neîncetat ?i care a avut deplin? încredere în mine. Via?a mea este a?a strâns legat? de aceast? de Dumnezeu binecuvântat? ?ar?, c? doresc s?-i las, ?i dup? moartea mea, dovezi v?dite de adânc? simpatie ?i de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa. Zi ?i noapte m-am gândit la fericirea României, care a ajuns s? ocupe acuma o pozi?ie vrednic? între statele europene [...]’’.
Dup? aproape jum?tate de secol de domnie r?mânea în urma sa o Românie modern?, o ?ar? comparabil? cu ??rile occidentale.
muzeograf Monica CÎRSTEA
Bibliografie selectiv?:
Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular, vol. I. Edi?ie ?i prefa?? de Stelian Neagoe, Bucure?ti, Editura Scripta, 1992.
Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular, vol. III. Edi?ie ?i prefa?? de Stelian Neagoe, Bucure?ti, Editura Machiavelli, 1994.
Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular, vol. IV. Edi?ie ?i prefa?? de Stelian Neagoe, Bucure?ti, Editura Machiavelli, 1994
Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), Vol. I: Carol I, Editura Enciclopedic?, Bucure?ti, 2011.
Domnia regelui Carol I. Fapte. Cuvânt?ri. Documente. Adnotate de Dimitrie A. Sturdza, Tomul I, 1866-1876, 1906.
România în anii primului r?zboi mondial, vol. I, Bucure?ti, Editura Militar?, 1987.
Constantin Bacalba?a, Bucure?tii de alt? dat?, vol. IV (1910-1914), Bucure?ti, Editura Albatros, 2007.
Vineri, 07 Mai 2021 12:28
Muzeul „Ion Luca Caragiale”, sec?ie a Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova v? invit?, mar?i, 11 mai 2021, ora 12.00, la sediul s?u din Ploie?ti, str. Kutuzov, nr. 1 la vernisajul expozi?iei temporare itinerante „Ploie?ti – ora?ul meu”. Expozi?ia este organizat? în colaborare cu profesorii îndrum?tori ?i elevii ?colii Gimnaziale „Nicolae Iorga” din Ploie?ti.
Tema expozi?iei a pornit de la proiectul educa?ional „Ploie?tiul de alt?dat?”, proiect ini?iat ca o c?l?torie în timp prin intermediul c?r?ilor po?tale ilustrate. Prin tema lansat? în cadrul proiectului desf??urat pe platformele de comunicare online, elevii au fost ini?ia?i în istoria local?.
Proiectul expozi?ional v? provoac? s? descoperi?i ora?ul Ploie?ti prin intermediul desenelor ?i machetelor realizate de elevii claselor a V-a B, a V-a D, a VI-a A, a VI-a B, a VI-a C, a VII-a B, a VII-a C ?i a VIII-a A, profesori coordonatori: Nicoleta Camelia Bucuric?, Eugenia Dârmon ?i Lumini?a Tonsciuc.
Prin acest proiect expozi?ional încerc?m s? eviden?iem cum o activitate extra?colar? poate fi transformat? într-o expozi?ie reu?it?, ce poate fi admirat? de publicul larg.
V? a?tept?m cu drag!
Muzeograf Monica Cîrstea
Vineri, 07 Mai 2021 12:24
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova v? invit? luni, 10 mai 2021, ora 11.00, la sediul s?u din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10, la vernisajul expozi?iei temporare „10 mai 2021: 155 de ani de la urcarea pe tron a Princpelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. 140 de ani de la festivit??ile încoron?rii domnitorului Carol I ca rege al României”.
Scopul expozi?iei este de a ne aminti de cel care a fost primul rege al României ce a des?vâr?it modernizarea ??rii. În cei 48 de ani de domnie, cea mai lung? din istoria noastr?, Carol I a dat dovad? de rigoare, sobrietate, disciplin? ?i tenacitate. Cu aceste cuvinte de ordine ?i cu ajutorul str?lucitei pleiade de oameni politici ce l-au înconjurat, Carol a f?cut istorie reu?ind s? schimbe fa?a României. Perioada anilor 1866-1914 a fost una de mari progrese pentru România în plan economic, social, politic, administrativ, demografic ?i cultural.
Expozi?ia, valorific? patrimoniul muzeului - fotografii, medalii, monede, decora?ii ?i publica?ii.
V? a?tept?m cu drag!
Muzeograf Monica Cîrstea
Joi, 06 Mai 2021 17:13
Evenimentele de la 9 mai 1877 - Ziua Proclam?rii Independen?ei de Stat a României, 9 mai 1945 - Victoria Coali?iei Na?iunilor Unite, precum ?i Ziua Europei – 9 mai 1950, se înscriu ca momente de referin?? din istoria modern? ?i recent? României.
Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, v? invit?, în perioada 7-10 mai 2021, în mediul virtual, pe paginile de facebook ale sec?iilor muzeale, pe site-ul muzeului www.histmuseumph.ro ?i pe www.instagram.com/muzeul.de.istorie.ploiesti/, la urm?toarele evenimente culturale menite s? celebreze tripla semnifica?ie a zilei de 9 MAI:
♦ Muzeul „Conacul Pan? Filipescu” Filipe?tii de Târg,
nr.868, tel. 0244 389 480
7 mai 2021
„Tripla semnifica?ie a zilei de 9 Mai”
♦ Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova,
Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr.10, tel. 0244 522 656
9 mai 2021
„9 Mai – Ziua Independen?ei de Stat a României”
♦ Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” V?lenii de Munte
str. George Enescu, nr. 1-3, tel. 0244 280 861
9 mai 2021
„Ziua Europei, Ziua Independen?ei, Ziua Ora?ului”
♦ Muzeul „Casa Domneasc?” Brebu
9 mai 2021
Evocare: „Carol I de Hohenzollern - Totul pentru ?ar?, nimic pentru mine!”
♦ Muzeul Memorial „Constantin ?i Ion Stere” Bucov,
Parcul „Constantin Stere” Bucov, str. Dacia nr. 13, tel. 0244 344 040
10 mai 2021
„Ziua Independen?ei de Stat a României”
Joi, 06 Mai 2021 07:41
Motto:
„Tineri cu ini?iativ?
Folosind un scris unic
În afi?e, invita?ii ?i meniuri
Au transformat caligrafia
Dintr-un hobby în profit!”
♦ Monica Cîrstea
În cadrul proiectului educa?ional „Caligrafia - arta scrisului”, v? prezent?m cartea po?tal? realizat? de Antonia Ra?oga, elev? în clasa a IX-a I la Colegiul Na?ional „Ion Luca Caragiale” Ploie?ti.
Mai multe articole..
Pagina 28 din 122