- Eroare
Luni, 21 Decembrie 2020 10:09
Paul Constantinescu este autorul unicului Oratoriu de Cr?ciun din patrimoniul muzicii române?ti.
O lucrare f?r? egal pe de o parte, pe de alta capabil? s? se înscrie în crea?ia universal?.
Premiera absolut? a Oratoriului Bizantin de Cr?ciun „Na?terea Domnului” a avut loc la Ateneul Român, pe 21 decembrie 1947, avându-l la pupitrul orchestrei pe Constantin Silvestri. Aceast? lucrare de o mare frumuse?e muzical? ?i spiritual? a fost prezentat? apoi, în septembrie 1967, tot în aceea?i sal?, sub bagheta lui Mircea Basarab, în cadrul Festivalului „George Enescu” aflat atunci la cea de-a IV-a sa edi?ie.
Duminică, 20 Decembrie 2020 17:27
57 de ani de la trecerea în eternitate a compozitorului
În semn de profund omagiu, reprezentan?i ai Muzeului Memorial "Paul Constantinescu", Asocia?ia Cultural? "Paul Constantinescu-209"?i Casa de Cultur? "I.L.Caragiale" - Ploie?ti au depus flori la bustul compozitorului, aflat în curtea Muzeului Memorial "Paul Constantinescu".
În urma unei nemiloase ?i neiert?toare boli, la 20 decembrie 1963, în plin? putere de munc? (avea numai 54 de ani ?i jum?tate), a trecut în lumea cea ve?nic?, str?lucitul compozitor, dirijor, muzicolog ?i prof. universitar la Academia de Muzic? Religioas? (1937-1941) ?i la Conservatorul de Muzic? din Bucure?ti (1941-1963), Paul Constantinescu (n.30 iunie 1909 Ploie?ti), maestru emerit al artei ?i laureat al Premiului de Stat, membru corespondent al Academiei Române.
Personalitate marcant? a muzicii române?ti, Paul Constantinescu se afl? printre primii arti?ti forma?i în ?ar?, este f?uritorul unei revolu?ii în muzica româneasc?. În opera sa pulseaz? într-un circuit armonios elementele stabile ale tradi?iei folclorice ?i dinamismul artei moderne, ambele cuprinse într-o sintez? nou?, asimilate sau forjate de însu?i compozitorul. Paul Constantinescu a atacat cu o cutez?toare putere de investiga?ie tematic? ?i stilistic? genurile muzicii de camer?, simfonice, coral-simfonice, operei cu con?inut de satir? social?, baletului, muzicii de film. L?rgind orizontul inspira?iei din folclor prin transfigurarea melosului bizantin ?i prin sinteza m?iestrit? a cântecului popular de pe întreg cuprinsul ??rii, compozitorul a creat adev?rate capodopere, în care vibreaz? concep?ia etic? ?i estetic? specific româneasc?.
Duminică, 20 Decembrie 2020 10:53
V? invit?m s? vizita?i expozi?ia „Obiceiuri populare de iarn? la români”, realizat? în colaborare cu Colegiul de Art? „Carmen Sylva” Ploiesti, la Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, Ploie?ti, strada Toma Caragiu, nr. 10.
V? astept?m cu drag!
Joi, 17 Decembrie 2020 10:55
Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” s-a deschis în data de 17 decembrie 1967, la ?ase ani dup? moartea scriitorului. N?scut la 1 decembrie 1892, în Hodora Cotnari- Ia?i, Cezar Petrescu avea s? î?i finalizeze studiile juridice la Ia?i, ca mai apoi s?-?i înceap? anii de peregrin?ri încheia?i cu statornicirea la Bu?teni, unde a tr?it pentru ultimii 24 de ani din via??.
Realizat? în stil neo-brâncovenesc, construc?ia dateaz? din 1918 ?i a apar?inut unei familii de avoca?i înainte de a fi cump?rat? de scriitor în 1937. Prin intrarea în posesia acestei vile, Cezar Petrescu ?i-a îndeplinit un vis care-l bântuia înc? din tinere?e. Dac? pentru cariera de gazetar ?i publicist zumzetul ora?ului îi era necesar, pentru aceea de romancier îi trebuia un loc lini?tit ?i izolat, unde s? poat? medita ?i da na?tere unor idei demne de cerneala tiparului. De?i pân? la 45 de ani publicase 20 de volume ?i numeroase articole în pres?, mare parte din opera sa a fost scris? la Bu?teni.
La dorin?a scriitorului, dup? moartea sa, casa a fost donat? de c?tre mo?tenitori statului român, cu scopul de a fi transformat? într-un loc de cultur? care s? cinsteasc? memoria celui care a fost romancierul, gazetarul, publicistul ?i traduc?torul Cezar Petrescu. A?a se face c? multe dintre lucrurile personale ale acestuia se afl? înc? dincolo de pragul muzeului, p?strând vie amintirea sa.
De la intrare, statuile martirilor Horia, Clo?ca ?i Cri?an, realizate de Oscar Han, întâmpin? vizitatorii, al?turi de tablouri semnate de Iser, Demian, Jiquidi, Löewendal, Bil?iu D?ncu?, toate amintind de prietenia scriitorului cu unii dintre marii arti?ti plastici ai vremii.
Sufrageria este mobilat? în stil românesc, cu un mobilier f?cut pe comand? la Bucure?ti, ceramic? ardeleneasc? ?i covoare oltene?ti. Biblioteca din biroul de primire num?r? aproximativ 1700 de volume, majoritatea dintre acestea fiind în limba francez?.
Expozi?ia documentar? a fost realizat? în urma dezafect?rii a dou? dormitoare, cel al so?iei ?i cel al mamei scriitorului. Aici se g?sesc tablouri cu membrii familiei, fotografii cu scriitorul, câteva documente de via?? ?i opera expus?. Tot în acest spa?iu, vizitatorul îl descoper? pe Cezar Petrescu în ipostaza de grafician, cu câteva lucr?ri expuse.
La etajul al doilea se afl? un dormitor, dou? birouri, un cabinet de pres?, biblioteca ?i o verand?. Întreg etajul reprezenta intimitatea scriitorului, locul de crea?ie ?i delectare.
Dormitorul este singura înc?pere de aici unde nu se g?sesc c?r?i. În biroul de iarn?, Cezar Petrescu î?i petrecea mult timp lucrând în special iarna, aceast? înc?pere fiind mai c?lduroas?. În biroul bibliotec? se afl? cel mai vechi mobilier din cas?, adus de la Avere?ti. Aici se disting: o fotografie cu unicul s?u fiu, tocul, sugativa, câteva scrisori ?i o veioz?. Veranda p?streaz? pe mas? ultimul articol al scriitorului care a r?mas neterminat. Tot aici se g?sesc rafturi cu c?r?i ?i o m?su?? rotund? pe care se afl? serviciul de cafea.
Cabinetul de pres? reune?te colec?ii de ziare ?i reviste, adunate de Cezar Petrescu înc? din adolescen?? ?i pân? spre finalul vie?ii. Printre colec?iile semnificative se num?r?: „Adev?rul”, „Convorbiri literare”, „Via?a româneasc?”, „Gândirea”. Biblioteca reune?te clasici din literatura român? ?i universal?, num?rând aproximativ 12 000 de volume.
O oaz? de cultur?, Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” Bu?teni î?i a?teapt? vizitatorii pentru o c?l?torie în timp, redecoperind trecutul într-o atmosfer? cald? ?i primitoare.
Muzeograf Ioana Ilie,
Coordonator al Muzeului Memorial "Cezar Petrescu" Bu?teni
Joi, 17 Decembrie 2020 08:43
Motto:
„Caligrafia înseamn?, în cea mai mare parte, mult studiu individual ?i disciplin?”.
♦ Ovidiu Hrin
V? prezent?m cartea po?tal? realizat? de George N?stase, elev la Colegiul Na?ional "Ion Luca Caragiale" Ploie?ti, clasa a IX-a G, în cadrul proiectului educa?ional "Caligrafia - arta scrisului".
Miercuri, 16 Decembrie 2020 15:09
În pragul Sfintelor s?rb?tori ale Cr?ciunului, Muzeul Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, în parteneriat cu Colegiul de Art? „Carmen Sylva” Ploie?ti v? prezint? expozi?ia „Obiceiuri populare de iarn? la români” ce este deschis? în perioada 18 decembrie 2020 – 8 ianuarie 2021, la sediul muzeului din Ploie?ti, str. Toma Caragiu, nr. 10.
Expozi?ia reune?te 34 de lucr?ri artistice, fiind un bun prilej de a duce în sufletele noastre atmosfera satului românesc de ieri ?i de azi din timpul s?rb?torilor de iarn? la români.
Despre cum umblau copiii cu Steaua ?i recuzita obligatorie a colind?torilor la sate, mersul cu Plugu?orul, cu Sem?natul, cu Sorcova, Brezaia ce înso?ea cetele de colind?tori, obiceiurile magice erotico-premaritale din noaptea Sfântului Vasile ?i de Boboteaz?, toate acestea le afl?m prin intermediul reprezent?rilor grafice ?i picturale realizate de elevii claselor gimnaziale ?i de liceu ai Colegiului de Art?.
Mul?umim în mod deosebit acestor tineri talenta?i ?i doamnelor profesoare Liliana Marin, Adriana Br?ileanu, Georgiana Tudor, M?d?lina Gheorghe-T?nase pentru colaborarea cu totul special? în organizarea acestui eveniment.
Muzeograf Ioana Constantin
Miercuri, 16 Decembrie 2020 10:54
E vremea colindelor, a gândurilor frumoase ?i a faptelor bune! Colindele religioase, prin versurile lor simple, dar pline de duio?ie trimit c?tre un mesaj al mântuirii având în centru na?terea pruncului Iisus.
Noi continu?m seria tradi?iilor ?i obiceiurilor dedicate Sfintelor s?rb?tori de iarn? la români cu un alt colind – „Maica Domnului”, un document-manuscris ce dateaz? din a doua jum?tate a deceniului doi al secolului al XX-lea ?i este p?strat în patrimoniul Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova, Colec?ia Gheorghe Zagori?.
Versurile au fost culese de elevul Gheorghe Gh. Ioan de la clasa a III-a B a Liceului „Sf. Petru ?i Pavel” din Ploie?ti ?i trimise, spre a fi publicate, profesorului Gheorghe Zagoritz.
Colindul surprinde lungul drum c?tre Betlleem ?i întâmpl?rile prin care trece Prea Nevinovata, Sfânta Maic? a lui Iisus ce „r?t?ce?te în jos ?i-n sus… ca pe fiul Sfânt s?-l nasc?”.
În gândirea popular?, în mentalitatea ??ranului român, natura este în strâns? leg?tur? cu omul, iar atitudinea lui fa?? de natur?, devine în colinde atitudinea Maicii Domnului. Plopul a fost blestemat s? tremure f?r? încetare pentru c?, prin fream?tul frunzelor sale ?i prin pu?ina sa umbr? nu a putut oferi un loc de odihn? pentru Maica Sfânt?. În acela?i mod, calul este afurisit pentru tropotul ?i zgomotul s?u, în timp ce boul este binecuvântat pentru blânde?e ?i cumin?enie, Maica Domnului g?sind în grajdul lor un loc prielnic pentru a-l na?te pe Fiul cel Sfânt.
Maica Domnului
I
„Sfânta Maic’a lui Iisus
R?t?ce?te în jos ?i’n sus
Pe câmpia unui râu,
Printre grâne pân?’n brâu.
II
Cat? loc s? s’odihneasc?
?i pe fiul Sfânt s?-l nasc?;
Sub un plop cu frunza deas?,
Jos pe paji?te se las?.
III
Plopul frunza-?i cl?tina,
Pace muma nu-?i afla.
Tulburat?, Maica Sfânt?,
Din graiu astfel îi cuvânt?:
IV
„Aoleu, plop ne’ndurat
„Fii de ast?zi blestemat
„?i de mâine pe p?mânt
„?i de Dumnezeu cel Sfânt:
V
„Frunza ta s? n’aib? stare
„Cât e ziulica mare!
„Sbat?-se, ca de furtun?,
„?i pe vremea ca mai bun?!”
VI
Sfânta Maic? a lui Christos
R?t?ce?te în jos ?i’n sus
Pe un plai sc?ldat în soare,
Prin fâne?e numai floare.
VII
Cat? loc s? s’odihneasc?
?i pe fiul Sfânt s?-l nasc?.
La un grajd de cai sose?te,
Acolo ea popose?te.
VIII
Caii rod, fac tropot mare
?i odihn? muma n’are
Sup?rat? Maica Sfânt?
Din graiu astfel cuvânt?:
IX
„Fire-a?i, cailor, s? fi?i
„?i de mine-afurisi?i
„?i de Domnul, pe vecie.
„Mersul, fug? s? v? fie!
X
„Zi ?i noapte s? mânca?i,
„Rar voi s? v? s?tura?i;
„Numa’n ziua de Ispas!
„Nici atunci decât un ceas!”
XI
Sfânta maic? preasl?vit?
R?t?ce?te obosit?,
Prin livezi înrourate,
Pe sub cu crengi plecate.
XII
Cat? loc s? s’odihneasc?
?i pe fiul Sfânt s?-l nasc?.
La un grajd de boi sose?te,
Jos în iesle popose?te.
XIII
Ieslea cea cu fân pe jos
Se preschimb?’n rai frumos;
Iar? grajdul câmpenesc,
În palat împ?r?tesc.
XIV
Mii f?clii pe sus s’aprind
Ca luceferii lucind
Iar prin iesle cresc bujori...
Fânul s-a schimbat în flori.
XV
?i veneau mo?negi c?run?i,
Juni p?stori de oi, din mun?i,
Falnici crai din ?eri streine,
Pruncului s? i se’nchine.
XVI
Mama trandafir la fa??
Cuprinzându-?i pruncu’n bra?e,
S?rut? desmierd?toare
Obr?jei-i rup?i din soare.”
Muzeograf Ioana CONSTANTIN
Marţi, 15 Decembrie 2020 10:36
Ast?zi debut?m seria tradi?iilor ?i obiceiurilor dedicate Sfintelor s?rb?tori de iarn? la români, împ?rt??ite prin intermediul unor documente-manuscris datate din a doua jum?tate a deceniului doi al secolului al XX-lea ?i p?strate în patrimoniul Muzeului Jude?ean de Istorie ?i Arheologie Prahova.
La sfâr?itul lui Brumar al anului 1929 marele profesor de limba român?, apoi de latin? ?i istorie Gheorghe Zagori? (1886-1947) le-a cerut elevilor s?i de la Liceul „Sf. Petru ?i Pavel” din Ploie?ti s? prezinte ca tem?, materiale referitoare la tradi?iile ?i obiceiurile de Cr?ciun ?i Anul Nou practicate de ei sau auzite de la bunici sau rude.
Iat?, dup? 91 de ani, ne afl?m din nou la finele anului ?i sim?im o ner?bdare ascuns? ca lumina s? biruie în lupta cu întunericul la solsti?iul de iarn? ?i ziua s? înceap? din nou s? creasc?. Acum, fiecare cre?tin se preg?te?te pentru a întâmpina Cr?ciunul, numele popular al Praznicului Na?terii Domnului, evenimentul de bucurie nem?surat? sl?vind venirea Soarelui drept??ii pe p?mânt. Este o preg?tire succesiv? ?i spiritual? cu obiceiuri, rituri ?i credin?e populare transmise din genera?ie în genera?ie, pentru c? marile s?rb?tori din calendarul bisericesc cuprind atât elemente cre?tine cât ?i elemente arhaice, p?gâne.
V? vom prezenta un „Colind” cre?tin cules de elevul Popescu St. Gheorghe din clasa a II-a B la Liceul „Sf. Petru ?i Pavel” din Ploie?ti; manuscris original, cu semn?tura autorului, f?r? dat?, 1 fil?, Colec?ia Zagori?, hârtie; 20,2x16,3 cm.
Colindul descrie în versuri pline de duio?ie peripe?iile diverse prin care a trebuit s? treac? Maica Domnului în lungul drum c?tre Vitleim (deformare popular? a numelui ora?ului Betleem), c?utând un loc prielnic pentru na?tere. Dreptul Iosif ?i Fecioara Maria trebuiau s? mearg? la Betleem s? se înscrie, dup? porunca dat? de împ?ratul August s? se fac? recens?mântul în tot imperiul spre a se putea încasa taxele.
Din colind afl?m legenda plopului care a fost afurisit s? nu rodeasc? ?i s? tot creasc? nefolositor pentru c?, prin fream?tul frunzelor sale ?i prin pu?ina sa umbr? nu a putut oferi un loc de odihn? pentru Maica Sfânt?. Prin contrast, m?rul este arborele pe care N?sc?toarea de Dumnezeu l-a binecuvântat s? fie înflorit ?i s? sporeasc? în roduri pentru umbra deas? ?i pentru lini?tea pe care i-a oferit-o.
Înc? de la 1900, versurile acestui colind „Drume?ii” apar publicate de Grigore G. Tocilescu ?i Christea N. ?apu în „Materialuri folclorice”, textul fiind cules la sfâr?itul secolului al XIX-lea de înv???torul N. Iord?chescu, din com. Timi?e?ti, jud. Neam?.
"Colind
Doi boieri d?-i mari
O! Leroi Doamne
Ca ?i doi Drumari
O! Leroi Doamne,
Vin din Erusalim
Merg spre Vitleim
Dar cine sunt?
E Iosif cel sfânt,
Si Maria sfânt?.
Care a?a cuvânt?:
«Iosef mi-e greu
De acest drum r?u
Vin s? ne odihnim
?i s? ne umbrim».
De un plop d?dur?
?i acolo st?tur?
De se r?cori
Plopul se l??i,
Umbra ?i-o tr?gea
Soarele-i ardea.
«Plop afurisit
S? nu fii rodit
S? cre?ti tot în sus
C?ci umbra mi-ai dus».
Iar? mai plecar?
?i un m?r aflar?
?i ei odihnea,
M?rul îi umbrea,
Umbra se l??ea,
Soarele pierea.
«M?rule înflorit
S? fii tot rodit!
S? cre?ti tot în l?turi
S? spore?ti în roduri!»
Iar Iosif gr?ia:
«Drumul de-am lua
Aide spre Vitleim
Pân ce mai z?rim,
C?ci iat? e sear?,
?i înnopt?m prin ?ar?».
?i ei se scular?
?i’ndat? plecar?
C?tre Vitleim
Cu to?i s? tr?im."
Muzeograf Ioana CONSTANTIN
Luni, 14 Decembrie 2020 12:23
Universul citadin sub semnul deziluziei
Publicat în 1934, „Dumineca Orbului” este un roman care apare spre sfâr?itul perioadei prolifice a lui Cezar Petrescu, atunci când scriitorul î?i consolidase deja statutul de mare prozator cu opere ca: „Întunecare”, „Simfonia fantastic?”, „Calea Victoriei”, „Baletul mecanic”, „Aurul Negru”, „Greta Garbo”, „Apostol”, „Ora? patriarhal”. Romanul face parte din ciclul „Capitala care ucide” cuprins în „cronica româneasc? a veacului XX” ?i asemeni modelului balzacian, prin nara?iune înc?rcat? cu detalii, încearc? s? redea imaginea unei capitale care sufoc? ?i dezumanizeaz? personajele.
Romanul î?i desf??oar? ac?iunea pe parcursul unei singure zile, 13 mai 1934, ?i lanseaz? astfel un simbol care st? la baza întregii nara?iuni: ne?ansa. Num?rul 13 guvernez? soarta personajelor Odete ?i Barbu care s-au n?scut în ziua de 13 ?i aleg s? se c?s?toreasc? tot în aceast? zi. Asemeni scriitorilor James Joyce ?i Virginia Woolf, Cezar Petrescu încarc? acest roman cu simboluri ?i deziluzie, folosind un timp relativ redus pentru a-?i pune eroii în scen?. C?utarea, fatalitatea, contratimpul ?i evadarea reprezint? câteva aspecte importante .
Interesant? este ?i maniera scriitorului de a insera indicii false, care contrazic a?tept?rile cititorului pe tot parcursul nara?iunii. Povestea de dragoste care se contureaz? înc? de la început las? impresia c? de aceast? dat? Petrescu î?i va pierde pesimismul care îi marcheaz? mare parte din oper?. Universul acestui roman pare c? îi favorizeaz? pe cei doi îndr?gosti?i, Gina ?i Sergiu, când de fapt, soarta lor este deja stabilit? ?i leg?tura lor supus? dizolv?rii.
„Dumineca orbului” creeaz? acel suspans cinematografic în aceea?i manier? melancolic? specific? scriitorului. Explorarea temelor moderne mascheaz? de fapt ideologia sem?n?torist? care-i guverneaz? opera. Ideea evad?rii, ora?ul care dezumanizeaz? personajele, tradi?ia care se pierde sub modernizare, trezesc în Cezar Petrescu nostalgia unui timp str?vechi în care sacrul ?i profanul se îmbinau armonios.
Muzeograf Ioana Ilie
Coordonator Muzeul Memorial "Cezar Petrescu" Bu?teni
Duminică, 13 Decembrie 2020 07:44
Nichita St?nescu în portrete ?i caricaturi
Mai multe articole..
- OMAGIU POETULUI NICHITA ST?NESCU
- PROIECT EDUCA?IONAL
- 9 decembrie 1916
- O pies? valoroas? intrat? în Patrimoniul Muzeului Prahovei la începutul lui decembrie 1919
- Instantanee
- S?RB?TOAREA SFÂNTULUI NICOLAE
- EXPOZI?E TEMPORAR?
- PROIECT EDUCA?IONAL
- Anun?
- Raportul campaniei de excava?ie Bolde?ti - Gr?di?tea 2019 în România
Pagina 36 din 122