Joi, 01 Octombrie 2020 11:14
Miercuri, 30 Septembrie 2020 08:38
În urmă cu 123 de ani, la 12 octombrie 1897, se inaugura la Ploieşti, în prezenţa M. S. Regelui Carol I, a primului ministru D. A. Sturdza şi a altor oficialităţi locale şi naţionale, primul monument de for public ridicat pe teritoriul României în memoria ostaşilor care îşi sacrificaseră viaţa pentru obţinerea independenţei de stat. Monumentul era opera tânărului artist Giorgio Vasilescu.
Abazia. 1897 Ag 26.
[subl. în text]
Domnule Pruşanu,
Muzeograf Adrian STAN
Bibliografie:
· Zacharia Antinescu, Încă trei ani de viaţă, Ploiesci, Stabilimentul grafic „Progresul”, 1900.
· Arhiva Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, dos. 987/1969-1970.
· Petre Oprea, Sculptorul George Vasilescu (1864-1898), Revista muzeelor, 4, 1969, p. 368-370.
· Paul D. Popescu, Nicolae Pruşanu, Arhivele Prahovei, 3, 1998, p. 75-79.
· Paul D. Popescu, Nicolae Pruşanu (II), Arhivele Prahovei, 4, 1999, p. 195-196.
· Paul D. Popescu, Ploieştii şi Prahova în vremea dobândirii independenţei de stat a României (1871-1878), Ploieşti, Editura „Ploieşti-Mileniul III”, 2002.
· Darea de seamă a Comitetului de Acţiune către d-nii membri ai grupului de iniţiativă al Monumentului Batalionului II de Vânători din 1877-1878 în şedinţa de la 18 iunie 1893, Primăvara, 6-7, 1897, p. 98-104.
· Darea de seamă a Comitetului de Acţiune către d-nii membri ai grupului de iniţiativă al Monumentului Batalionului II de Vânători din 1877-1878 în şedinţa de la 18 iunie 1893, Primăvara, 8-9, 1897, p. 121-123.
· George Vasilescu, Primăvara, 10-11, 1898, p. 103-104.
· Paul Rezeanu, Artele plastice în Oltenia (1821-1944), Craiova, Ed. Scrisul Românesc, 1980.
· Paul Rezeanu, Contribuţii la istoria artei româneşti: sculptori puţin cunoscuţi, Craiova, Editura Alma, 2007.
· Adrian Stan, Inaugurarea Monumentului Vânătorilor din Ploieşti, Ţara Bârsei, 12, 2013, p. 378-384.
Marţi, 29 Septembrie 2020 11:42
românească modernă.
Luni, 28 Septembrie 2020 10:07
Vineri, 25 Septembrie 2020 11:01
Ceasul de şemineu dăruit este un produs al prestigioasei mărci JAPY FRÈRES, care a dat startul realizării componentelor de ceasuri standardizate, dar şi al primelor maşini unelte performante folosite pentru realizarea acestora.
Fondatorul mărcii, Frédéric Japy, pionier al industriei orologiere franceze dar şi al capitalismului industrial, s-a născut la 22 mai 1749, la Beaucourt în teritoriul Belfort din nord estul Franţei.
Îşi face studiile în Le Locle, în Elveția, unde se iniţiază în tehnica orologeriei. În anul 1777, la întoarcerea în oraşul natal pune bazele unui atelier pentru componente de ceasuri, proiectând în acelaşi timp şi maşinile unelte necesare producerii acestora. În anul 1799 obţine brevete pentru 10 maşini unelte care vor asigura monopolul tehnic de fabricare a componentelor de ceasuri (ébauches). Pentru a-și putea dezvolta afacerea cumpară moara Badevel, construind prima fabrică din lume pentru componente de mecanisme destinate pendulelor. Prin folosirea utilajelor pentru producția de masă va reduce costurile de fabricaţie și va mări producția de piese de la 2.400 în anul 1780 la 12.700 în anul 1806. Efectele acestor schimbări majore vor fi resimțite în țara vecină, Elveția, în regiunea Jura, unde vor fi închise ateliere de ceasuri. Fabrica Japy va furniza Elveției 91,3% din producţia proprie, devenind o concurenţă puternică pentru manufacturile elveţiene.
Numele „Japy” este legat în mod neaștepat şi de România, pentru că în anul 1906, la Cernavodă, firma JAPY în asociere cu VIELLARD MIGEON & CO, grup industrial din aceeași regiune Belfort, punea bazele primei fabrici de șuruburi din România. Fabrica primeşte autorizația de funcționare în anul 1908 şi se va numi Fabrica de şuruburi, nituri şi buloane JAPY VILLARD HERZOG & CO. Motivele principale care au contribuit la alegerea orașului Cernavodă ca locație a acestei fabrici au fost aşezarea geografică, pe malurile Dunării, care facilita aprovizionarea cu materie primă şi nu în ultimul rând forța de muncă ieftină. Până în anul 1914 fabrica are conducere franceză.
Joi, 24 Septembrie 2020 09:31
Următoarea sa călătorie dincolo de granițele țării va avea loc în iunie 1964, în Finlanda pentru a participa la o întâlnire a tinerilor scriitori din Europa. Tot atunci, va lua parte de asemenea și la manifestările prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Descoperă cu acest prilej Praga, Berlinul, Copenhaga și Helsinki, orașul care reușește să îl fascineze prin „splendoarea nopților albe”. Aceeași sensibilitate, respect și dragoste de copil, transpuse în scrisul frumos, regulat și perfect lizibil al poetului, care le împărtășește celor dragi de acasă încântarea lui, în doar câteva cuvinte bine alese și pline de căldură.
În mai 1965, poetul călătorește în Iugoslavia pentru a participa la Festivalul de Poezie de la Struga, unde i se decernează „Premiul Mic” acordat tinerilor scriitori, pentru poemul „Quadriga”. Juriul macedonean l-a preferat pe Nichita în defavoarea poetului rus Evgheni Evtușenko, poet aparținând aceleiași generații, reprezentant de seamă al „dezghețului” literar de după moartea lui Stalin. Acest premiu a reprezentat prima recunoaștere pe plan internațional, a poetului Necuvintelor.
La începutul anului 1967, Nichita Stănescu face o calatorie în Austria, Franța și Principatul Monaco, în componența unei delegații a Uniunii Scriitorilor. Ca de obicei, nu uită să își salute și îmbrățișeze familia și să îi prezinte locurile frumoase prin care trece, poate mai concis, dar cu aceeași căldură și sensibilitate. De remarcat, atenția deosebită pe care fiul o acordă părinților săi, ultimele două ilustrate, de la Versailles, fiind adresate separat părinților săi, mamei îi „sărută mâinile”, iar tatei îi împărtășește entuziasmul său și faptul că s-a gândit la el, admirând minunata sală a oglinzilor. Toată această grijă deosebită manifestată de Nichita față de părinții săi, ne trimite cu gândul la sensibilitatea și frumusețea sufletului și caracterului poetului, precum și la educația aleasă pe care o primise în familie.
Miercuri, 23 Septembrie 2020 08:04
Marţi, 22 Septembrie 2020 09:09
Luni, 21 Septembrie 2020 13:09
Mai multe articole..
- ISTORIA ȘI EVOLUȚIA COQ-URILOR
- Costumul de curte medieval
- Zilele Europene al Patrimoniului
- MONEDE DE AUR TIP SOLIDUS DIN COLECŢIA MUZEULUI JUDEŢEAN DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE PRAHOVA
- Restaurarea unei cărţi vechi româneşti
- CERCETĂRI ARHEOLOGICE PE ȘANTIERUL URLAȚI (JUD. PRAHOVA)
- Asediul Plevnei 11 septembrie 1877 - 10 decembrie 1877
- TIPSIA DE LA URZICENI
- SCURT ISTORIC AL ŞCOLILOR PLOIEŞTENE (SECOLUL XIX – JUMĂTATEA SECOLULUI XX)
- DEDICAŢII AUTOGRAFE PE VOLUME DE CARTE OFERITE POETULUI NICHITA STĂNESCU DE CĂTRE PERSONALITĂŢI LITERARE ŞI CULTURALE ŞI AFLATE ÎN PATRIMONIUL MUZEULUI MEMORIAL „NICHITA STĂNESCU”
Pagina 44 din 122
Link-uri utile
- REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
- REGULAMENT INTERN
- CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ
- ORGANIGRAMA MUZEULUI JUDEŢEAN DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE PRAHOVA
- CODUL DE CONDUITĂ
- OFERTA CULTURAL-EDUCATIVĂ PENTRU ANUL 2023
- TAXE ŞI SERVICII CULTURALE - 2023
- BILETE UNICE DE VIZITARE A MUZEELOR DIN JUDEŢUL PRAHOVA
- BILETE ONLINE
- TURURI VIRTUALE
- ANUNŢ - Concurs angajare arheologi
- Anunţ - Rezultatul selecţiei de dosare pentru concursul în vederea ocupării posturilor de arheologi
- ANUNŢ - Concurs angajare arheolog debutant
- ANUNŢ - negocieri CCM
- CONCURSUL DE POEZIE "FRUNZĂ VERDE DE ALBASTRU", EDIŢIA I, 2023
- Notă de informare privind prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
- RAPORT DE EVALUARE A IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 544/2001 ÎN ANUL 2016
- RAPORT DE EVALUARE A IMPLEMENTĂRII LEGII NR. 544/2001 ÎN ANUL 2017
- RAPORT DE EVALUARE A IMPLEMENTĂRII LEGII NR 544/2001 ÎN ANUL 2018
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 31 MARTIE 2023
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 30 SEPTEMBRIE 2022
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 31 MARTIE 2022
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 30 SEPTEMBRIE 2021
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 31 MARTIE 2021
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 30 SEPTEMBRIE 2020
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 31 MARTIE 2020
- LISTĂ FUNCŢII ŞI SALARII LA 30 SEPTEMBRIE 2019
- Listă funcţii şi salarii la 28 martie 2019
- DECLARAŢII DE AVERE ŞI INTERESE - 2021
- DECLARAŢII DE AVERE ŞI INTERESE - 2022
- DECLARAŢII DE AVERE ŞI INTERESE 2020
- DECLARAŢII DE AVERE ŞI INTERESE 2019
- DECLARATII DE AVERE SI DE INTERESE 2018
- 112
- Cerere cercetare arheologică preventivă/diagnostic arheologic/supraveghere arheologică
- Cerere punct de vedere (PUZ)